Oradea noastră

Când mergem la piaţă şi dăm 3 lei pe un kilogram de cartofi, ne aşteptăm să primim exact un kilogram şi nu o estimare de 700 de grame, de exemplu. Nu ne place să fim furaţi la cântar. În cazul deşeurilor, în schimb, exact asta se întâmplă. 

O echipă formată din specialişti din opt oraşe europene, inclusiv Oradea, a scris primele manuale pentru viitorii angajaţi în sectorul gestionării biodeşeurilor, instalaţiilor de biogaz ori al producţiei de bio-ambalaje, iar în curând primii bihoreni vor învăţa ce înseamn

Inaugurată în 1906, reţeaua locală de tramvaie a trecut prin mai multe schimbări, prin diverse extinderi şi restrângeri. În perioada postbelică, una dintre cele mai bune perioade a fost între 1981-1984. În 1980, linia de tramvai 1 care lega centrul oraşului de cartierul Rogerius se oprea în faţa spitalului de copii, bucla de întoarcere fiind în faţa pieţei agroalimentare.

O viaţă sănătoasă este condiţionată de o alimentaţie echilibrată, iar o modă nouă promovată de nutriţionişti este consumul de microplante, adică plantele de legume foarte tinere, recoltate la câteva zile după ce seminţele au germinat. Supranumite "superlegume", aceste vedete ale dietei contemporane sunt lăudate pentru gustul intens, dar mai ales pentru aportul de vitamine şi minerale.

Mulţi orădeni probabil că n-au văzut niciodată cum arată groapa de gunoi a Bihorului, de la capătul cartierului Episcopia, unde ajung şi mizeriile din pubelele municipiului. În fiecare zi, utilajele de salubritate urcă pe "muntele" înalt de 20 de metri şi întins pe mai bine de 22 de hectare, descărcând aici toate resturile ce nu mai pot fi valorificate. Cu cât sunt mai multe, cu atât creşte mormanul uriaş...

În epoca modernă, Oradea se dezvolta atât economic, cât şi cultural, unul dintre domenii fiind cel literar, inclusiv dramatic. Unul din scriitorii importanţi ai oraşului în secolul al XIX-lea a fost Szigligeti Ede. Pe numele său real József Szathmáry, s-a născut în Olosigul Oradiei în 8 martie 1814. S-a pregătit ca inginer, însă pasiunea pentru teatru l-a atras spre a juca pe scenele din Budapesta în tinereţe.

În Oradea interbelică, când intrau pe Bulevardul Regele Ferdinand, azi pietonala Republicii, dinspre Palatul de Finanţe (fosta Policlinică Mare), orădenii erau ademeniţi cu miros de pâine caldă şi covrigi de la Brutăria Steiner, pe care ziarele o prezentau drept cea mai faimoasă brutărie a vremii. Casa de pe strada Gheorghe Dima nr. 1 a aparţinut familiei Steiner până în ziua în care mii de evrei au fost mutaţi cu forţa în ghetou. "Steinerii" au avut norocul să evadeze, dar n-au mai revenit în Oradea, ci şi-au clădit cariere respectabile departe de oraşul natal. 

Dacă ar face un experiment şi ar verifica ce aruncă la gunoi într-o zi, orădenii ar constata că o mare parte din deşeuri pot fi folositoare. În loc să ajungă la groapa de gunoi, un munte de la marginea oraşului care creşte an de an şi care este tot mai scump, multe dintre mizerii ar putea fi valorificate. Condiţia: să fie aruncate separat!

După ce primul director general al Asociaţiei pentru Promovarea Turismului în Oradea şi în regiune (APTOR), Mihai Jurca, a devenit city-managerul Oradiei, locul rămas liber a fost ocupat de Alina Toie, fostă directoare comercială în lanţul DoubleTree by Hilton, la hotelurile din Oradea şi din Wroclaw, Polonia. Absolventă de Muzică, dar cu o experienţă de peste 20 de ani în vânzări, Toie vrea ca numărul evenimentelor din Oradea să crească anul viitor, dacă pandemia va permite. În acelaşi timp, încă este incert dacă ziua oraşului va fi sărbătorită la Toamna orădeană...

Reformat din temelii în acest an, sistemul de salubritate din Oradea are două reguli de bază: localnicii trebuie să colecteze separat deşeurile şi să plătească pentru cât aruncă. Ce-i drept, deocamdată, cea de-a doua "poruncă" se aplică doar celor care stau la case, orădenii de la blocuri fiind păsuiţi până la finalul acestui an. Pentru ca fiecare gospodărie să achite o factură de salubritate corectă, RER Vest a împărţit tuturor orădenilor pubele dotate cu microcipuri, citite automat în momentul golirii. Unii orădeni încearcă însă o "fentă" şi scot în faţa caselor, în continuare, vechile pubele. 

Îmi vin în minte cuvintele lui Jeff Bezos despre alegeri în viaţă: poţi alege o viaţă liniştită şi confortabilă sau poţi alege o viaţă plină de riscuri, experimente, succese şi eşecuri. Care îţi va aduce mai multe împliniri? Exact la fel este şi cu profesorii azi...

Trei fotografi orădeni au făcut prima monografie în imagini a istroromânilor din Croaţia. Constantin Demeter, Gheorghe Petrila şi Ovidiu Gabor i-au imortalizat pe urmaşii românilor care, în Evul Mediu, au fugit din calea otomanilor până aproape de Marea Adriatică şi pe care unii cercetători îi consideră originari din zona Crişanei.

Cartierul Nufărul a apărut în urma alipirii şi sistematizării vechiului sat Seleuş. Primele blocuri au apărut aici puţin după 1975, practic în mijlocul zonei de case. Treptat, noi apartamente au fost ridicate către străzile Nufărului, Morii şi Noica. În septembrie 1975, în noul cartier locuiau circa 1.000 de persoane, până în finalul anului numărul având să se tripleze...

Ca să fie cu adevărat cel mai bun prieten al omului, câinele trebuie să aibă încredere în stăpânul lui, iar cei doi trebuie să îşi înţeleagă gesturile reciproc. Soţii Petru şi Dana Roman vor să ajute cât mai mulţi căţei să ducă o viaţă fericită alături de stăpânii lor, aşa că au înfiinţat o asociaţie menită să salveze câini abandonaţi, să-i reabiliteze şi apoi să le găsească stăpâni compatibili. Mai mult, Petru predă lecţii de dresaj pe reţelele de socializare şi în scurt timp a ajuns foarte cunoscut pe TikTok.

Au trecut cinci luni de când toţi orădenii sunt obligaţi să separe resturile vegetale de celelalte mizerii pe care le aruncă, o măsură impusă de Primărie pentru a reduce cantităţile de deşeuri care sunt abandonate la halda din Episcopia şi, implicit, amenzile plătite pentru neatingerea ţintelor de reciclare şi valorificare. Regulile simple ale colectării separate sunt respectate de prea puţini locuitori ai urbei, iar o simplă privire aruncată în pubelele de culoare maro, destinate exclusiv biodeşeurilor, arată că, de fapt, aceste deşeuri vor ajunge la groapa de gunoi, nu în staţia de compostare.

Consilierii municipiului au aprobat, săptămâna trecută, unul dintre cele mai importante regulamente din Oradea, cel privind întreţinerea spaţiilor verzi, care prevede că toţi orădenii, indiferent că stau la case sau la blocuri, au în grijă zonele aflate între proprietatea lor şi şosea. Obligaţiile au existat şi în trecut, dar pentru asociaţiile de proprietari au fost anulate de instanţă. Primăria a găsit o nouă formă de a le impune şi, în plus, şi-a trasat şi ei obligaţia de a ocroti fiecare copac matur din oraş.

Chiar dacă o mare parte din cetăţeni au încheiat contracte de salubritate cu RER Vest, Oradea nu este întotdeauna atât de curată pe cât şi-ar dori locuitorii ei. Asta pentru că, pentru a eluda plata facturilor de salubritate, unii orădeni nu îşi folosesc pubelele primite de la operator, ci aruncă gunoaiele în jurul ţarcurilor care deservesc blocurile.

Orădenii dovedesc creativitate şi grijă faţă de oraşul lor. O staţie de autobuz din Piaţa Devei a fost "tuningată" de elevii unei şcoli din Oradea, care au amenajat scaune pentru călători din cauciucuri vechi.

Zilele trecute s-a lansat Coaliția pentru Natură Urbană, la care au aderat mai multe ONG-uri de mediu, trei din Oradea. Coaliția propune înființarea de arii protejate în orașe în care se mai găsește un petic de natură. În Oradea, de-a lungul Crișului Repede, din zona Silvaș și până la ieșirea din oraș, ar fi o arie urbană ideală...

Născut într-o familie de muzicieni orădeni, pianistul Thurzó Zoltán a moştenit nu doar talent, ci şi dorinţele neîmplinite ale bunicului său, violonistul şi muzicologul Thurzó Sándor. Visul lui Zoli, singurul pianist din Oradea ultimelor şase decenii care trăieşte exclusiv din banii câştigaţi în concerte, este ca oraşul să aibă un muzeu al muzicii. Pentru asta, este decis să doboare un record mondial şi să cânte continuu aproape şase zile. 

Construite pe sub bulevardele aglomerate în anii ’70-’80, pasajele pietonale din Oradea au rolul de a facilita trecerea în siguranţă a pietonilor de pe o parte pe cealaltă a carosabilului. Deşi utile, pasajele nu erau întreţinute, nici imediat după darea în uz, nici în anii de după...

Responsabilă cu colectarea deşeurilor aruncate de cetăţenii din Oradea şi din 25 de comune vecine, compania RER Vest este preocupată ca această activitate să nu fie doar eficientă, ci şi cât mai prietenoasă cu mediul înconjurător. Tocmai de aceea, operatorul de salubritate şi-a înnoit flota, astfel încât, acum, 83% din utilaje sunt din categoria Euro 6, cele mai puţin poluante.

Luna viitoare, bihorenii care locuiesc în cele 25 de comune din jurul Oradiei, unde operator licenţiat de salubritate este compania RER Vest, vor primi noi saci pentru colectarea deşeurilor reciclabile.

Sequoia sunt cei mai înalţi arbori care există pe Pământ şi, totodată, printre cei mai rezistenţi. Nici focul nu-i poate distruge, aşa că pot atinge vârste milenare. Imensitatea lor îi face căutaţi de turiştii din toată lumea. În Europa, doar şapte ţări se pot lăuda că au pe teritoriul lor sequoia, una dintre ele fiind România. Şi, deşi mulţi orădeni nu ştiu, oraşul lor este singurul loc din ţara noastră unde trei asemenea giganţi cresc unul lângă altul! Fără să fie băgaţi în seamă de orădeni ori de Primărie...

Până în anul 2030, în gropile de gunoaie din România vor mai putea ajunge doar 10% din deșeurile pe care le aruncă cetăţenii, după cum prevede o recentă Ordonanţă a Guvernului. Asta înseamnă că şi orădenii, chiar dacă au experienţă în colectarea separată, vor trebui să-şi îmbunătăţească obiceiurile.
Pentru a stimula locuitorii oraşului să separe resturile biodegradabile, Primăria şi RER Vest le împarte tuturor coşuri de culoare maro dedicate colectării acestora în interiorul locuinţelor.

Oradea, prin toate clădirile ei, are o frumuseţe aparte: îţi dezvăluie şi rigori occidentale, dar şi mistere orientale, e marcată de rămăşiţe uitate de vremuri, dar şi de omogenităţi născute din spiritus loci. E un oraş pe care nu ai cum să nu îl iubeşti şi căruia, după zeci de ani, nu ai cum să nu simţi că îi aparţii. Frumuseţea din orădeni are multe de preluat din frumuseţea clădirilor, după cum şi noi transmitem din frumuseţea noastră oraşului pe care îl locuim.

Zone ocrotite dispar sub ochii autorităţilor, aşa cum în Bihor a secat rezervaţia nufărului termal din Băile 1 Mai, iar asta pentru că protejarea naturii e considerată un capriciu, spune bihoreanul Cristian Remus Papp, ecolog în cadrul World Wild Fund România. Specializat în managementul ariilor protejate după studii în străinătate, iar acum doctorand la Cluj, cu o temă de cercetare despre carnivorele mari şi conectivitatea ecologică, bărbatul s-a mutat din Bihor de două decenii, dar urmăreşte ce se întâmplă în zonele ocrotite de aici. Recent, a revenit în Padiş, cu colegii de la WWF, pentru a demonstra că interacţiunea între om şi lup sau urs nu trebuie să însemne mereu moartea unuia dintre aceștia.

În Oradea interbelică transportul persoanelor se făcea, în principal, nemotorizat, excepţie făcând tramvaiele şi puţinele automobile. Pentru deplasări la comandă şi comode se foloseau birjele, ce staţionau în locuri stabilite din zonele aglomerate, doar că un birjar bun era greu de găsit. La începutul anilor ’30, ziarele locale prezentau cazurile clienţilor care au descris drumul cu birja ca pe nişte experienţe neplăcute.

European Music Open se află în faţa celei mai mari provocări de până acum. Vom vedea, peste doar câteva săptămâni, dacă - graţie celor patru evenimente majore programate în Piaţa Unirii - festivalul va putea dovedi că a ajuns la maturitatea şi echilibrul prin care să inspire siguranţa şi, în acelaşi timp, normalitatea de care cu toţii avem atât de multă nevoie...

Celebrul ansamblu Stonehenge din Marea Britanie, inclus în Patrimoniul UNESCO, pare să fi inspirat nişte orădeni. Vezi de ce!