Selectiv şi nu prea: Regula colectării separate a biodeşeurilor este încălcată de mulţi orădeni (FOTO)

Au trecut cinci luni de când toţi orădenii sunt obligaţi să separe resturile vegetale de celelalte mizerii pe care le aruncă, o măsură impusă de Primărie pentru a reduce cantităţile de deşeuri care sunt abandonate la halda din Episcopia şi, implicit, amenzile plătite pentru neatingerea ţintelor de reciclare şi valorificare.

Regulile simple ale colectării separate sunt respectate de prea puţini locuitori ai urbei, iar o simplă privire aruncată în pubelele de culoare maro, destinate exclusiv biodeşeurilor, arată că, de fapt, aceste deşeuri vor ajunge la groapa de gunoi, nu în staţia de compostare.

Regulile colectării

Potrivit regulamentului de salubritate al municipiului, orădenii sunt obligaţi să colecteze deşeurile în trei fracţii: reciclabile (hârtii, cartoane, PET-uri, pungi de plastic, ambalaje, doze de metal etc.), biodegradabile (fructe şi legume, resturi alimentare, coji de ouă, pâine, zaţ de cafea, frunze, crengi etc.) şi resturi reziduale, adică acele mizerii care nu pot fi valorificate (deşeuri textile sintetice, mucuri de ţigări, excrementele animalelor, conţinutul sacului de aspirator, scutece, absorbante, etc.). De asemenea, din fracţia reciclabilă, orădenii trebuie să separe şi sticlele, care trebuie aruncate separat, pentru că în timpul transportului se fac cioburi.

Pentru fiecare fracţie, orădenii au primit de la RER Vest recipiente sau saci. Locul deşeurilor reziduale este în pubelele sau containerele de culoare neagră, al biodeşeurilor în pubelele maro, iar al resturilor reciclabile în sacii sau recipientele galbene. În plus, pentru fracţia nou introdusă, a biodeşeurilor, orădenii au primit şi găleţi de mici dimensiuni, pe care să le ţină în casă.

Din pubelă, în grădină

Colectarea separată a biodeşeurilor nu este o invenţie românească, ci o măsură aplicată de ani buni în străinătate. Asta pentru că s-a dovedit că cea mai grea componentă a coşului de gunoi al unei familii este reprezentată de resturile alimentare şi vegetale, iar în loc să fie aruncate la groapa de gunoi, acestea pot fi valorificate prin compostare, adică transformate în îngrăşământ vegetal. Condiţia este ca ele să fie „curate”, adică să nu fie contaminate de alte mizerii, care ar compromite calitatea compostului. Nimeni nu vrea să pună în grădină îngrăşământ cu plastic...

Fie pentru că nu au înţeles încă utilitatea colectării separate a biodeşeurilor, fie pentru că profită de faptul că Primăria nu îi verifică şi, implicit, nu îi amendează pe orădenii care nu respectă sortarea, mulţi cetăţeni înghesuie în pubelele maro deşeuri de tot felul, al căror loc nu este acolo.

Surprize, surprize

O verificare făcută joia trecută, adică în ziua colectării biodeşeurilor pe străzi din apropierea centrului oraşului, precum Vlădeasa, Titu Maiorescu, Ion Buzoianu, Horvath Imre ori Muşcatei, a demonstrat că prea puţini sunt localnicii care aruncă în pubelele maro exclusiv resturi alimentare sau vegetale. În medie, din 10 pubele verificate, doar două conţineau exclusiv biodeşeuri.

Cel mai frecvent întâlnite deşeuri greşit aruncate sunt pungile sau foliile de plastic, adesea ambalaje în care au fost împachetate alimentele. De asemenea, multe pubele maro au în ele saci de gunoi de culoare neagră, în care nici măcar nu se vede ce au aruncat proprietarii.

Soluţia simplă este ca orădenii să arunce biodeşeurile de-a valma în pubelele maro. Dacă nu vor să facă asta, pot folosi saci biodegradabili, precum cei pe care supermarketurile îi au la raioanele de fructe şi legume, sau pungi din hârtie.

Printre frunze şi coji de pâine, s-au putut vedea însă şi flacoane goale de ulei, cutii mari de carton ori chiar încălţăminte...

Căciula furată

Chiar dacă pare un moft, colectarea separată trebuie să devină un obicei respectat de toţi orădenii. Primăria a introdus un regim de tarifare diferenţiat pentru fiecare fracţie, tocmai pentru a-i stimula pe cetăţeni să sorteze deşeurile, dat fiind că ridicarea biodeşeurilor şi a resturilor reciclabile este mai ieftină decât a celor reziduale. Dacă fracţiile vor continua să fie contaminate, însă, ţelul valorificării nu va fi atins, iar Primăria va trebui să plătească în continuare amenzi către Administraţia Fondului de Mediu, pentru că nu reduce anual cantităţile depuse la haldă.

Nu este exclus ca, în perioada următoare, poliţiştii locali să înceapă să ia şi ei la verificat pubelele orădenilor, aşa cum, încă din primăvară, primarul Florin Birta a avertizat că se va întâmpla. Potrivit edilului, când vor găsi recipiente cu conţinut neconform, agenţii vor da întâi un avertisment, dar la următoarea abatere vor scrie şi amenzi. Dacă nu se poate cu vorba bună...