Premierul interimar Ilie Bolojan susține că Guvernul României nu a fost implicat direct în negocierea contractului de 196 milioane euro dintre Serviciul Român de Informații și Digi România, pentru dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM destinată securității cibernetice.
Declarația a fost făcută joi seară, la Euronews România, în emisiunea „Vocile care contează”, realizată de Tudor Mușat, în contextul controverselor apărute în spațiul public după includerea contractului în lista achizițiilor cu utilizare duală publicată de Guvern, prin programul european SAFE.
Bolojan răspunde controverselor „bani pentru presă”
Întrebat despre acuzațiile potrivit cărora Guvernul Bolojan ar da, indirect, bani unei companii care deține și un post de televiziune - Digi24 - , premierul interimar a negat orice implicare directă a Executivului în alegerea contractorului.
„Încheierea acestui contract dintre Serviciul Român de Informații și companie nu are nicio legătură cu Guvernul României. Asta este primul lucru care trebuie spus”, a declarat Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, după aprobarea sumelor pentru fiecare autoritate și a listei de proiecte, fiecare instituție din sistemul de apărare și securitate și-a gestionat propriile achiziții, conform legii. „Fiecare autoritate, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, STS, SPP - în cazul acesta, Serviciul Român de Informații - și-au negociat conform prevederilor legale achiziția. Unii au derulat proceduri de licitație, alții au avut proceduri de negociere, pentru că în cazul armamentului sau unor aspecte de genul acesta de securitate sunt anumite restricții”, a spus Bolojan.
Bolojan: „Grupul de lucru n-a avut nicio ingerință”
Premierul interimar a explicat că, la final, contractele au ajuns într-un grup de lucru la nivel guvernamental, care integrează procedurile, dar doar pentru o verificare finală a încadrării în sumele alocate și în destinația aprobată.
„Acest grup de lucru n-a avut nicio ingerință în aceste negocieri care au fost purtate direct și nici Guvernul nu a avut niciun fel de discuție pe tema asta, nici eu personal și pur și simplu am aflat doar din presă vizavi de cine a semnat acest contract. Asta este realitatea”, a afirmat Bolojan.
Premierul interimar a spus și că instituțiile care au încheiat astfel de contracte trebuie să ofere explicații publice, în limitele permise de lege, pentru a evita confuziile și suspiciunile.
„SRI a derulat această procedură și mi se pare normal să explice cât se poate de clar ce s-a întâmplat. Înțeleg că au și dat comunicat de presă în cursul zilei de astăzi, dar fiecare autoritate trebuie să explice acest lucru pentru că altfel se creează confuzii și oamenii nu mai înțeleg ce se întâmplă”, a spus Bolojan.
Transparența privind contractele SAFE
Întrebat dacă va cere publicarea integrală a documentației care a stat la baza atribuirii, Bolojan a spus că instituțiile trebuie să fie „cât se poate de transparente posibil”, ținând însă cont că unele contracte din domeniul apărării și securității au clauze de confidențialitate.
„Toate instituțiile care au făcut aceste contracte trebuie să fie cât se poate de transparente posibil, în condițiile în care să nu uităm că sunt contracte de armament, sunt contracte care au anumite clauze de confidențialitate. (...) Pentru a elimina orice fel de suspiciuni, cu cât ești mai transparent, cu cât arăți lucrurile mai clar, cu atâta limitezi dezinformarea și clarifici lucrurile”, a declarat premierul interimar.
Bolojan a mai spus că i se pare normal ca fiecare instituție implicată să publice „tot ce se poate publica”, cu respectarea prevederilor legale.
SRI dă explicații pe tema contractului cu Digi
SRI a emis, joi, un comunicat de presă în care a făcut precizări privind contractul de 196 milioane euro pentru dezvoltarea platformei integrate de tip LLM pentru securitate cibernetică, finanțat prin Instrumentul SAFE.
Serviciul a arătat că are atribuții legale în domeniul securității cibernetice și că, în cadrul programului SAFE, are un rol principal în dezvoltarea componentei dedicate securității cibernetice și inteligenței artificiale pentru proiectele instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională.
Potrivit SRI, întregul program SAFE se desfășoară sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului, iar identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele finanțate prin SAFE se realizează în cadrul unui grup de lucru interinstituțional, conform procedurii stabilite prin OUG 62/2025. SRI a mai transmis că are calitatea de autoritate contractantă și beneficiar al proiectului.
Instituția susține că platforma vizată răspunde unei nevoi de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică, într-un context de amenințări în creștere. Proiectul ar urma să fie implementat etapizat pe o perioadă de patru ani și să contribuie la automatizarea unor procese de analiză și investigare a incidentelor de securitate cibernetică.
Totodată, SRI a precizat că, având în vedere caracterul specific al domeniului și încadrarea proiectului în aria securității naționale, anumite elemente ale procedurii nu pot face obiectul comunicării publice.
Digi și ChatGPT
Contractul SRI-Digi a intrat în atenția publică după ce Guvernul a publicat lista achizițiilor prin programul european SAFE, prin care România are la dispoziție 16,68 miliarde euro pentru apărare, echipamente cu utilizare duală și infrastructură strategică.
După cum BIHOREANUL a scris, printre contractele de achiziție semnate deja se numără și cel de 196 milioane euro cu Digi România S.A., pentru „dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM pentru securitate cibernetică”, proiect care, potrivit comunicatului Guvernului, va fi realizat integral în România.
LLM este prescurtarea de la „large language model”, adică un model lingvistic de mari dimensiuni, o tehnologie de inteligență artificială antrenată pe volume mari de date, capabilă să proceseze și să genereze limbaj natural, ca de exemplu ChatGPT, Gemini, Claude ș.a. În comunicatul Guvernului nu au fost detaliate caracteristicile tehnice ale platformei pe care Digi România ar urma să o dezvolte, fiind menționat doar obiectivul general: securitate cibernetică.
Pe de altă parte, tot joi, Curtea Constituțională a respins sesizarea formulată de peste 50 de deputați din AUR, SOS România și PACE, precum și de deputați neafiliați, care a vizat Legea de aprobare a modificărilor aduse Ordonanței de Urgență a Guvernului privind instituirea Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” - SAFE.
Decizia CCR înseamnă că actul normativ poate merge mai departe în procedura de promulgare, în forma validată de judecătorii constituționali.
Emisiunea poate fi urmărită integral mai jos:
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.