Luni de foc: Care sunt proiectele PNRR din județul Bihor aflate în risc de a pierde banii europeni

• Înainte cu 3 luni de închiderea PNRR, primăriile din Bihor au raportat investițiile finalizate și pe cele încă în lucru, inclusiv cu risc să piardă banii de la UE
• Cu 457 de proiecte din 5.300, câte au autoritățile locale în toată țara, în valoare de peste 1,7 miliarde lei,Bihorul este pe primul loc după numărul acestora, dar Consiliul Județean și câteva primării ar putea rata zeci de milioane pentru lucrările întârziate

În 2021, România își lansa, cu mari speranțe, Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ca să ajute țările membre după pandemie, Comisia Europeană arunca „bani din elicopter”, alocându-le nu mai puțin de 800 de miliarde euro. 

României i-au revenit 28,5 miliarde euro, din care 14,2 miliarde granturi, adică bani nerambursabili, restul fiind împrumuturi cu dobânzi sub cele bancare. Cu o condiție: pentru banii „gratis”, proiectele să fie gata la 31 august 2026; altfel trebuie returnați, integral, pentru orice proiect nefinalizat.

Cum până la soroc au rămas 3 luni, Guvernul a făcut inventarul proiectelor, ca să afle care vor fi terminate la timp și pentru care fondurile vor fi pierdute. BIHOREANUL vă arată cum stau lucrurile în Bihor, aflat pe primul loc în țară după numărul proiectelor, în valoare de peste 1,7 miliarde lei.

„Nu umflați!” 

Demis prin moțiunea de cenzură PSD-AUR, Guvernul Bolojan a continuat cu motoarele turate pe două direcții. Una e Programul SAFE, pentru dotarea Armatei, cealaltă e PNRR, pentru reabilitări și dotări de școli, spitale, biblioteci, achiziții de tramvaie și autobuze, construcții de locuințe, digitalizare, rețele edilitare etc. 

Cum în cazul PNRR scadența e aproape, Guvernul a cerut autorităților locale să raporteze situația tuturor proiectelor în derulare, așa încât finanțarea celor care nu vor fi gata la termen să fie mutată pe împrumuturi sau pe alte fonduri europene ori guvernamentale.

„Treaba devine serioasă. Dacă aveți 30-40% (n.r. - stadiu de implementare), să nu-l umflați la 60-70%, pentru că, dacă nu se finalizează la 31 august, va trebui să returnați sumele”, i-a avertizat prefectul Marcel Dragoș (foto) pe primarii din Bihor lunea trecută, când au fost instruiți cum să facă raportările către Ministerul Dezvoltării.

Tăiate din fașă 

O „cernere” a proiectelor PNRR a avut loc și în august anul trecut. România pierduse deja 8 miliarde euro din cauza nerespectării unor jaloane, iar situația era critică: pentru cei 20,5 miliarde euro rămași fuseseră încheiate contracte de 47,4 miliarde euro și era clar că, fie și terminate la timp, nu toate pot fi plătite.

OUG 41/2025 a stopat toate contractele pentru care nu fuseseră încheiate nici măcar licitațiile, iar proiectele cu execuție sub 30% au continuat doar cu avizele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerului Dezvoltării. 

Așa a rămas Oradea cu 37 de proiecte dintr-un pachet inițial de 45, renunțându-se, de pildă, la reabilitarea Școlii Oltea Doamna (30,14 milioane lei), fiindcă licitațiile au fost contestate la nesfârșit, și tot așa au rămas Beiușul și Marghita fără piste pentru bicicliști (13,03 milioane lei și, respectiv, 2,92 milioane lei), Salonta cu 4 proiecte din 16 etc. În total, în Bihor s-au tăiat proiecte de 285 milioane lei fără șanse de finalizare.

Bihorul în top

Au fost continuate, în schimb, 457 de proiecte de peste 1,7 miliarde lei. De altfel, după numărul lor, Bihorul se situează pe primul loc în țară, cu 65 de proiecte pe Componenta 5 Valul Renovării (eficientizări energetice), surclasând Clujul (52), Hunedoara (50) ori Brașovul (10). 

Tot pe primul loc, cu 194 proiecte, este și pe Componenta 10 - Fondul Local (mobilitate, construcții de locuințe etc.) și pe IV, cu 198 proiecte, la cele derulate prin ministere, după Iași (226), Constanța (213) și Botoșani (204).

Câte proiecte vor fi duse la bun sfârșit, așa încât până în 31 august să fie decontate toate cheltuielile, nu se știe exact, fiindcă Ministerul Dezvoltării nu a dat publicității listele și nici măcar prefecturile nu au acces la ele.

„Pe toate” 

BIHOREANUL a solicitat informațiile primăriilor, iar o parte din ele, cele mai active, le-au pus la dispoziție. Previzibil, cele mai multe proiecte le are Oradea: 37, în valoare de 807,71 milioane lei. Un număr de 24, în valoare de 451,11 milioane lei, vizează reabilitarea școlilor, altele, a clădirii Primăriei (39,18 milioane), a unor blocuri (19,47 milioane) și a Maternității (27,85 milioane), modernizarea secției de Neonatologie (26,41 milioane), restaurarea Bastionului Crăișorul din Cetate (16,42 milioane), modernizarea flotei de tramvaie (2 proiecte de 110,32 milioane), sistem de management trafic (17,85 milioane), dotarea cu mobilier și echipamente a școlilor (75,21 milioane) etc.

Primăria a finalizat până acum doar 3 proiecte (achiziții de tramvaie și pasajul de 68,08 milioane lei din Calea Borșului), celelalte fiind în diverse stadii. Reabilitarea școlilor este la 40-98%, ca de pildă gimnaziile Bălcescu 60% (13,93 milioane), Goga 98% (12,75 milioane), Cantemir 77% (18,2 milioane), liceele Blaga 65% (18,61 milioane), Schiller 90% (8,82 milioane), Aurel Lazăr 55% (22,98 milioane), de Arte 69% (36,13 milioane), colegiile Iosif Vulcan 40% (32,08 milioane) și Gojdu 74% (57,69 milioane) etc.

Cea mai critică situație este la Școala Lucreția Suciu: s-a făcut doar 15% din proiectul de 10,53 milioane. „La începerea șantierului s-a prăbușit acoperișul și o parte din ziduri, dar am decis să continuăm lucrările. Stadiul real e mai mare și credem că va fi gata la timp, la fel ca toate celelalte”, spune șeful Direcției Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa (foto). 

CJ, în risc pentru 31 milioane lei

După Oradea, urmează Consiliul Județean Bihor, cu 13 proiecte de 437,14 milioane lei, din care a finalizat 4: Campusul Dual (120,52 milioane), modernizarea Bibliotecii Județene (24,68 milioane), achiziția a 25 microbuze școlare electrice (22,82 milioane) și dotarea cu mobilier și echipamente a școlilor speciale (5,72 milioane). 

În stadii avansate sunt pasajul suprateran pe centura Oradea zona Metro - 95% (49,52 milioane lei), reabilitarea a 3 clădiri ale DGASPC - 90% (11,34 milioane), pasajul suprateran pe DN 79 între ERA și OSC - 90% (47,61 milioane), pasajul de la ieșirea spre Biharia - 80% (49,70 milioane), pasajul tram-tren de pe centură - 72% (50,93 milioane), iar cel subteran din Calea Aradului (32 milioane) este la 50%. „Constructorii ne-au asigurat că vor fi gata la termen”, spune președintele Mircea Mălan (foto).

În schimb, CJ are șanse mari să piardă 30,7 milioane lei aferenți celor două proiecte pentru reabilitarea Spitalului de Psihiatrie Nucet, cu stadii de 50% și 40%: firma care a câștigat licitațiile a intrat în insolvență.

Orașe harnice

Între celelalte orașe din Bihor, cel mai harnic a fost Aleșdul, cu 8 proiecte de 40,87 milioane lei, toate finalizate, pentru reabilitarea a 4 școli, spitalului, Primăriei și Cetății Piatra Șoimului, construirea unei piste velo și dotarea școlilor.

Cel mai ambițios a fost Beiușul, cu 11 proiecte de 55,57 milioane lei, dintre care 7 finalizate, pentru reabilitarea Casinei Române și a 5 clădiri școlare, plus construirea unei creșe. Toate celelalte proiecte sunt avansate: 90% construcția de locuințe pentru tineri (8,6 milioane), 95% dotarea școlilor (8,71 milioane), 99% infrastructura TIC pentru sisteme de management (2,46 milioane).

Salonta are 4 proiecte de 26,68 milioane lei, toate fără risc de a pierde fonduri, vizând dotarea școlilor, eficientizarea energetică a Colegiului Teodor Neș și a Primăriei, plus infrastructura TIC.

Șteiul derulează 7 proiecte de 49,31 milioane lei, în stadii de 70-99% cu finalizarea estimată la timp, pentru reabilitări de clădiri rezidențiale, școli și a Primăriei, iar Vașcăul 3 proiecte de 8,4 milioane lei, dintre care 2 sunt gata, pentru renovarea unor clădiri și construirea unei piste pentru bicicliști, iar unul, pentru renovarea unei școli și a unui dispensar, este la 90%.

Unele da, altele ba

Marghita, în schimb, a raportat că din 5 proiecte, în valoare de 30,54 milioane lei, va duce la capăt doar 3, pentru dotarea școlilor (7,01 milioane), infrastructură de transport verde (2,92 milioane) și reabilitarea spitalului (5,17 milioane), nu și pe cele pentru construirea a 24 locuințe (14,51 milioane, stadiu 13%) și actualizarea PUG (919.708 lei, stadiu 5%).

La fel, din 4 proiecte de 26,04 milioane lei, Valea lui Mihai nu termină 2, de 9,07 milioane. A extins rețeaua de apă (16,65 milioane) și și-a actualizat PUG-ul (322.191 lei), dar la infrastructura TIC (3,22 milioane) stadiul e 10%, iar la pista velo (5,85 milioane) - 5%.

Nucetul are 24 de proiecte de 47,3 milioane lei, majoritatea pentru reabilitarea blocurilor, dar a raportat că nu poate finaliza la timp actualizarea PUG (511.960 lei, stadiu 65%) și e în risc de pierdere a banilor pentru amenajarea pistei pentru bicicliști (7 milioane lei, stadiu 40%). 

Cu 7 proiecte de 26,13 milioane lei, Săcueni a finalizat unul de 7,13 milioane (locuințe pentru tineri) și susține că le va termina la termen pe celelalte, deși unul de 4,68 milioane (pistă velo) e abia la 14,2%, iar altul, de 2,92 milioane (infrastructură TIC) la 3%.

Guvernul nu a anunțat încă dacă va sancționa raportările „umflate” sau estimările nerealiste, dar un lucru e cert: pentru proiectele nefinalizate vor trebui găsiți bani, nu se știe de unde. Iar primăriile, ca să nu dea faliment, tot la bugetul de stat vor sta cu mâna întinsă... 

CE FAC COMUNELE
Tinca, pe primul loc

Comunele din Bihor susțin că nu au riscuri de pierdere a fondurilor. Cele mai consistente proiecte le are Tinca, doar 2, dar de valoare mare: 27,99 milioane lei (extinderea canalizării în 3 sate și dotarea grădinițelor cu mobilier și echipamente), urmată de Gepiu, cu 6 proiecte de 19,8 milioane (reabilitarea unei școli, a unui cămin cultural și a Primăriei, dotarea unei școli, o pistă velo și sistem de monitorizare video), Sântandrei cu 6 proiecte de 16,79 milioane (dotarea unităților de învățământ, reabilitarea unei școli și a unei grădinițe, înființarea unui centru pentru vârstnici și o pistă pentru bicicliști).

Sânmartin are 7 proiecte de 16,1 milioane lei (dotare școli, extindere rețea de apă-canal, reabilitarea a două grădinițe, pistă velo), Drăgești 5 proiecte de 12,88 milioane (dotarea unităților de învățământ, reabilitarea a 2 școli, 2 cămine culturale și 2 grădinițe, plus construirea unei școli), Tăuteu 9 proiecte de 12,14 milioane (construirea unui centru de colectare a deșeurilor, reabilitarea a 5 unități de învățământ și dotarea a 3 școli, pistă velo, PUG).

Dobrești derulează 5 proiecte de 10,65 milioane (dotare unități de învățământ, reabilitarea dispensarului și a unei școli, centru de colectare a deșeurilor), Tulca 7 proiecte de 6,87 milioane (reabilitarea unui cămin cultural, dotarea unităților de învățământ și reabilitarea a 3 dintre acestea, sistem de supraveghere video), Aușeu 4 proiecte de 6,67 milioane (pistă velo, dotare școlilor, reabilitarea unei școli și a Primăriei), Cociuba Mare 5 proiecte de 4,67 milioane (reabilitarea unei școli, a centrului medical de permanență și a Primăriei, dotarea unităților de învățământ și actualizarea PUG și PUZ în format GIS), Căbești 4 proiecte de 4,55 milioane (reabilitarea unui dispensar veterinar și a unei grădinițe, sistem de management), Vadu Crișului 3 proiecte de 4,12 milioane (reabilitare dispensar și dotări pentru Colegiul Tehnic nr. 1),Chișlaz 4 proiecte de 3,63 milioane (reabilitarea a 2 cămine culturale și a 2 școli), Oșorhei 4 proiecte de 2,9 milioane (reabilitarea a 3 unități de învățământ și actualizarea PUG).