Oradea ieri, Oradea azi: Plimbarea cu birja era o aventură, în perioada interbelică

1931. Încotro e strada?

În Oradea interbelică transportul persoanelor se făcea, în principal, nemotorizat, excepţie făcând tramvaiele şi puţinele automobile. Pentru deplasări la comandă şi comode se foloseau birjele, ce staţionau în locuri stabilite din zonele aglomerate, doar că un birjar bun era greu de găsit.

La începutul anilor ’30, ziarele locale prezentau cazurile clienţilor care au descris drumul cu birja ca pe nişte experienţe neplăcute. Mulţi birjari nu cunoşteau numele străzilor, deşi nomenclatorul era în vigoare de zece ani.

Se întâmpla să confunde nume chiar cunoscute, de pildă ducând pasagerul pe strada Regele Ferdinand în loc de Prinţul Carol şi ocolind oraşul pentru deplasări scurte.

De aceea, Chestura Poliţiei a dispus ca toţi birjarii să se prezinte la un examen de cunoaştere a străzilor, iar celor care nu corespundeau cerinţelor li s-a revocat permisul.

De altfel, birjarii nu aveau nicio şcoală, rolul lor fiind doar să transporte pasagerii în locul cerut. Tot în presă apăreau şi cazuri de imprevizibilitate a acestora, cum a fost cazul birjarului Bara Iosif, amendat cu 1.000 de lei şi 3 luni retragerea permisului după ce şi-a bătut un client.

2021. Cu taxiul şi prin aplicaţii

După 90 de ani, timp în care industria auto s-a dezvoltat spectaculos, transportul motorizat este principal, birjele lăsând loc, de mult, taxiurilor atât pentru transportul de persoane, cât şi pentru cel de mărfuri.

Acestea funcţionează în baza unui regulament adoptat de Primărie, în prezent existând 880 autorizaţii pentru prestarea serviciului, cu tot atâtea maşini, ale câtorva companii private.

Autorizaţiile se înnoiesc odată la cinci ani, maşinile trebuind să aibă o vechime de maxim 10 ani, să fie vopsite în alb şi marcate cu elemente decorative specifice şi să fie dotate cu aparate de taxare, iar şoferii să emită bon fiscal.

Majoritatea maşinilor sunt relativ noi, aproximativ 60% din întreg parcul de taximetre din oraş fiind înnoit acum doi ani. Precum birjele de pe vremuri, taxiurile aşteaptă clienţii în staţii anume amenajate, în zona centrală, pe bulevarde şi lângă punctele de interes, putând fi comandate telefonic şi prin aplicaţii mobile.

Ca alternativă la taxiuri, tot prin aplicaţii mobile se pot comanda maşini în sistem "ride sharing", precum Uber sau Bolt, clienţii putând urmări traseul şi plăti cu cardul direct în aplicaţie.