Oradea noastră

Clădirea cu un etaj de pe strada Mihai Eminescu 28, colţ cu strada Nicolae Iorga, a avut, de-a lungul a 120 de ani, mai multe destinaţii, toate în legătură cu copiii. Proiectat de arhitectul Sztarill Ferenc şi ridicat în anul 1900, imobilul a fost destinat Institutului "Szent László", care îngrijea bătrâni şi copii. Aflat sub conducerea călugăriţelor Ordinului Sf. Vincenţiu, institutul funcţionase încă din 1887 într-o clădire vecină, care către finalul secolului devenise neîncăpătoare. 

Primăria Oradea îşi pune la punct strategia digitală, astfel încât cetăţenii să rezolve orice problemă birocratică de-acasă. Luna viitoare, după o vizită de studiu în Estonia, cea mai digitalizată ţară europeană, şefii Primăriei vor putea prezenta o strategie de digitalizare, în ton cu tendinţa europeană. Dacă planurile vor deveni realitate, în următorul deceniu orădenii ar putea să-şi schimbe radical felul în care interacţionează cu administraţia locală.

De mai bine de un an, trăim vremuri urâte: când nu plouă e frig, iar când ninge nu-i vacanţă. Ne-aţi fost alături la răul pe care fiecare l-am trăit şi de care împreună am trecut, atât cât s-a putut, cu bine. În semn de mulţumire, am decis să vă oferim o floare şi-un cântec, în Parcul Libertăţii, şi ne bucurăm că vă bucuraţi de ele.

RER Vest, operator de salubritate în Oradea şi în 25 de comune din jurul municipiului, a distribuit tuturor clienţilor, gratuit, saci galbeni și albaștri de unică folosinţă. Dacă epuizează aceşti saci, bihorenii trebuie să ştie că pot folosi orice alt fel de sac de unică folosinţă găsit în comerţ, cu condiţia să fie transparent, astfel încât muncitorii care ridică deşeurile să vadă dacă conţin doar resturi „uscate”.

Malurile apelor curgătoare sunt, adesea, locuri preferate de promenadă, mai ales în oraşele unde cu greu se mai găsesc zone naturale nealterate. Tocmai de aceea, orădenii sunt sensibili la orice schimbare făcută pe malurile Crişului ori ale Peţei, iar Administraţia Bazinală de Apă Crişuri este adesea criticată pentru tăierile de copaci pe care le comandă. Directorul Ionel Avrigeanu afirmă, însă, că numai arborii care încurcă amenajările hidrotehnice sunt puşi la pământ.

Indiferent că stau la case sau la blocuri, orădenii trebuie să plătească pentru deşeurile pe care le aruncă. Iar dacă nu vor să le colecteze separat şi nici să achite facturi în funcţie de volumul de gunoaie generat, nu vor scăpa de taxa specială impusă de Primărie. Din 1 iunie, Oradea are o taxă de salubritate în valoare de 27,5 lei pentru fiecare persoană fără contract cu RER Vest. Situaţie în care se află 4% dintre orădenii de la case şi 15% dintre asociaţiile de la blocuri...

Din 1 iunie, orădenii care stau la case şi vor să strângă deşeurile reciclabile (PET-uri, plastic, doze de metal sau aluminiu, folii, pungi, cutii de carton, hârtii etc.) în pubele, nu în sacii galbeni, pot face o cerere către RER Vest în acest sens.

Transportul în comun cu tramvaie a debutat în Oradea pe 25 aprilie 1906, pe atunci existând trei linii care legau actuala Piaţă Unirii de Gara mare, de gara Velenţa, de Calea Aradului şi de grădina Rhedey, azi Parcul Bălcescu. De atunci, reţeaua s-a extins, ajungând în noi cartiere, capacitatea de transport a crescut, iar vehiculele au tot fost înlocuite. La începutul anilor 1990, în oraş circulau câteva zeci de tramvaie cu remorcă produse de Electrometal Timişoara.

Obişnuit să pună lupa pe problemele din oraş, ziaristul orădean Călin Corpaş a schimbat baricada şi acum încearcă să le rezolve. După 18 ani în care a scris articole pentru Jurnal bihorean, din luna aprilie a devenit consilier al primarului Florin Birta, dornic să contribuie la îmbunătăţirea aspectului oraşului. Una dintre primele sale preocupări este să identifice locurile verzi din oraş unde Primăria poate crea refugii în faţa poluării. 

Pe o vale din apropierea Beiuşului, apa curge la vale prefăcând muşchii, frunzele şi crenguţele din calea ei în piatră. Izvorul pietrifiant, cum se numeşte acest habitat rar în Europa, a fost descoperit recent de ecologiştii Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD). Aşa cum legea cere, aceştia au anunţat rapid autorităţile, ca izvorul să fie cât mai repede protejat. Numai că Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) i-a ignorat şi a lăsat minunea naturii pradă distrugerii. 

În fiecare lună, orădenii aruncă o cantitate de PET-uri echivalentă cu dimensiunea Palatului Vulturul Negru. Un motiv întemeiat ca fiecare dintre noi să ne dorim să reducem poluarea cu plastic, prin orice mijloace avem la dispoziţie, iar noi, echipa Deplastificat, ne-am propus să vă ajutăm să faceţi asta.

Prima lună de vară va fi şi prima când orădenii, care refuză să încheie un contract de salubritate cu RER Vest, vor plăti către Primărie o taxă specială. În această situaţie ar putea ajunge mii de locuitori ai oraşului, dat fiind că 30% din asociaţiile de proprietari din oraş nu au semnat încă contractele. Tot de la 1 iunie, RER Vest va începe inventarul containerelor din ţarcurile blocurilor, iar orădenii de la case vor putea cere operatorului să le schimbe modul de tarifare a deşeurilor reciclabile. 

Imagine inedită în faţa unui bloc de pe strada Lăpuşului: trei ursuleţi se chinuie să urce într-un copac! Fireşte, animalele sunt de pluş, agăţate de pom pesemne de un locatar care s-a gândit că spaţiul verde generos din jurul blocului nu trebuie decorat doar cu floră, ci şi cu faună. Creativitate ce merită apreciată...

Tinerii care au lansat în Oradea proiectul "Deplastificat" pentru a conştientiza comunitatea despre problema poluării cu plastic, au promovat, duminică, în Parcul Libertăţii o hartă pe care au creat-o şi care indică locurile în care orădenii pot să-şi umple, gratuit, sticlele reutilizabile cu apă potabilă, fie că este vorba despre cişmele, fie că este vorba despre cafenele şi restaurante care s-au alăturat proiectului. 

Se împlinesc, duminică, 102 ani de la prima vizită a Regelui Ferdinand şi Regina Maria în Oradea, petrecută pe 23 mai 1919, după ce Armata Română a eliberat oraşul. Istoricul orădean Dumitru Noane vă prezintă detaliile acestei aşteptate vizite, cum a fost văzută ea chiar de Regina Maria, precum şi atmosfera de atunci. De asemenea, aflaţi din articol detaliile celei de-a doua vizite a cuplului regal în Oradea, din iulie 1919, când Regina Maria a vizitat şi spitalele militare din Oradea şi Băile Felix.

„Vedetă” incontestabilă a Oradiei, odată cu venirea primăverii, grădina Palatului Baroc încântă vizitatorii cu 6.300 de lalele colorate, magnolii, o amenajare inspirată din Biblie și mulți arbori seculari. Grădinăreasa care se îngrijește ca această „curte” să fie cochetă şi curată este o tânără de 22 de ani, Timea Kleszken, care din liceu admira parcul, plimbându-se pe aleile lui. Când palatul şi grădina au intrat în renovare, s-a oferit în mod voluntar la muncă, pentru a contribui la înfrumusețarea bijuteriei din inima orașului.

Deschisă traficului feroviar în anul 1860, gara din Oradea a fost, întâi, staţie terminus pentru trenurile dinspre Budapesta, iar apoi o oprire importantă pe traseul către Cluj şi Braşov. După mai mult de o sută de ani, zeci de garnituri continuau să oprească în oraş, conform mersului trenurilor valabil pentru vara anului 1981.

Obligaţie introdusă, din acest an, prin Legea compostului (181/2020), colectarea separată a biodeşeurilor este la îndemâna oricărui orădean. Primăria şi RER Vest au asigurat infrastructura necesară pentru toţi locuitorii oraşului, care acum trebuie doar să deprindă un obicei pe cât de simplu, pe atât de util pentru urbe şi pentru mediul înconjurător: să arunce în pubela maro toate cojile şi resturile alimentare.

Profesorul şi scriitorul orădean Orlando Balaş a lansat una dintre primele cărți de literatură pro-natură publicate în România. Volumul de versuri „Terra 2.0” cuprinde poezii scrise de cunoscutul ecologist în ultimii doi ani. „Poemele nu sunt, așa cum și-ar putea imagina cineva, scrieri militante, de propagandă ecologistă, ci pur și simplu texte literare născute din emoția stârnită de starea naturii sau de modul de viață contemporan, și care urmăresc să trezească emoția cititorului. Nu chem cititorul la „lupta de clasă”, la acțiune pripită, ci la meditație și la reflecție, la descoperirea frumuseții naturii, «frumusețe / născută în fiecare privire / pentru a fi contemplată și iubită»”, mărturiseşte autorul.

Obligatorii pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu Sars-Cov-2, măştile sunt o sursă serioasă de poluare şi în Oradea. Aruncate pe jos, ele sunt uşor luate de vânt sau de păsări, care le confundă cu ceva util lor.

Drujbaşii se pregătesc să intre într-una dintre puţinele zone de luncă din Oradea rămase neatinse. La comanda Primăriei, mai mulţi copaci de pe malul drept al Crişului Repede, în aval de podul Dacia, vor ajunge lemn de foc, pentru o alee pietonală. Sacrificiu pe care ecologiştii orădeni îl consideră mult prea mare, dar primarul Florin Birta nu...

Indiferent că vor sau nu să încheie un contract pentru colectarea deşeurilor cu operatorul licenţiat RER Vest, orădenii vor plăti pentru gunoaiele pe care le produc. Din vară, Primăria va taxa cu 27,5 lei pe lună fiecare orădean care locuieşte într-un apartament sau o casă, care nu are un contract cu firma de salubritate, taxa specială fiind votată de consilierii locali joia trecută.

Acum 40 de ani, în primăvara anului 1981, topirea zăpezilor şi ploile au dus la creşterea masivă a debitului Crişului Repede. În după-amiaza zilei de 12 martie, forţa apei a fost atât de puternică încât a dus la ruperea unei pile a podului Decebal, construit în anul 1913. Două treimi din pod s-au înclinat periculos, tocmai când era traversat de un tramvai şi un camion.

Alergând printre pomi fructiferi care acum se trezesc din "hibernare", atenţi la narcisele gingaşe care şi-au găsit curajul să iasă din pământ şi înconjuraţi de ciripitul păsărilor care celebrează primăvara, zeci de copii învaţă, săptămână de săptămână, cum să ocrotească natura, în mijlocul ei. Mai mulţi voluntari au înfiinţat, pe dealurile Oradiei, "Grădina unchiului Péter", un loc unde oricine este binevenit să-şi cultive propriile legume sau cereale. Părinţi şi copii deopotrivă descoperă cum să grădinărească, dar şi cum să respecte plantele şi vieţuitoarele.

Până la finalul anului, Bihorul ar putea ajunge un judeţ fără câini vagabonzi. La iniţiativa Consiliului Judeţean, oraşele Aleşd, Marghita, Salonta şi Beiuş au încheiat un protocol comun cu Administraţia Domeniului Public, prin care adăpostul de câini din Oradea devine unul judeţean. Asta, spre dezamăgirea unor iubitori de animale, care se tem că noua măsură va duce la eutanasierea câinilor fără stăpân...

Până la finalul acestui an, Primăria Oradea vrea să doteze cu camere de filmat toate ţarcurile de gunoi ale asociaţiilor de proprietari, astfel încât cei care aruncă gunoaie pe lângă ori nu respectă regulile colectării separate a deşeurilor să poată fi depistaţi. Cu mult înaintea Primăriei şi pe propria cheltuială, Asociaţia nr. 220 a montat un sistem de supraveghere, iar preşedintele ei spune că asta l-a ajutat să menţină curăţenia în jurul ţarcurilor. În schimb, are nevoie de ajutorul poliţiştilor locali, ca să-i lămurească pe oameni cum anume să arunce gunoaiele în containere.

Când las plastic sau conserve în containerul de reciclabile, văd în el de toate. De la coji, la haine, la lichide. În Bucureşti, e o aspiraţie să separăm regulamentar două categorii de deşeuri deja clasice: recuperabile - plastic, metal, carton; pentru groapă - scutece, absorbante. Pubela maro, în care ar trebui să ne strângem cojile de la gătit, e un vis îndepărtat. 

Orădenii trebuie să se obişnuiască cu noile reguli ale colectării deşeurilor, deoarece din această săptămână operatorul de salubritate RER Vest nu mai face excepţii. La case, vor fi ridicate doar pubelele noi distribuite de companie, cele dotate cu microcipuri care contabilizează fiecare golire. În acelaşi timp, preşedinţii de asociaţii sunt invitaţi să încheie contractele noi de salubritate, întrucât de la 1 aprilie vechile contracte au expirat.

În fiecare început de an, Primăria Oradea adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli, "ghidul" prin care îşi pune în aplicare planurile. De zeci de ani, localnicii află din ziare pe ce vor fi cheltuiţi banii din impozite şi taxe. Într-un articol din luna mai 1939, Noua Gazeta de Vest a enumerat investiţiile programate şi cheltuielile aferente. Astfel, soldul veniturilor şi cheltuielilor Primăriei pe acel an era de 79,2 milioane lei, sumă căreia i se adăuga bugetul abatorului, de 2,4 milioane.

Chiar dacă locuitorii de la blocuri nu mai sunt obligaţi să întreţină spaţiile verzi din jurul imobilelor, unii orădeni nu s-au oprit din dereticarea grădinilor. De exemplu, în faţa unui bloc de pe strada Şelimbărului, zeci de narcise şi zambile multicolore oferă un spectacol gratuit, pus în scenă de un locatar harnic...