1939. Ce investiţii pregătea Primăria
În fiecare început de an, Primăria Oradea adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli, "ghidul" prin care îşi pune în aplicare planurile. De zeci de ani, localnicii află din ziare pe ce vor fi cheltuiţi banii din impozite şi taxe. Într-un articol din luna mai 1939, Noua Gazeta de Vest a enumerat investiţiile programate şi cheltuielile aferente. Astfel, soldul veniturilor şi cheltuielilor Primăriei pe acel an era de 79,2 milioane lei, sumă căreia i se adăuga bugetul abatorului, de 2,4 milioane.
O parte dintre cheltuieli, fără a fi menţionată suma, era destinată salariilor personalului administrativ şi plăţilor curente. O componentă semnificativă era dedicată investiţiilor, cea mai mare sumă, de aproape 4 milioane lei, mergând pentru construirea noii cazărmi a pompierilor.
Câte 3,5 milioane erau destinate construirii unei noi şcoli primare, respectiv pentru pavarea unor străzi. 1,5 milioane lei erau pregătiţi pentru diferite lucrări de reparaţii ale clădirii Primăriei, iar diverse alte sume pentru modernizarea sistemului de încălzire a Palatului Apollo, cumpărarea unei ambulanţe, amenajarea terenurilor de sport, repararea monumentelor din parcuri, curăţarea Peţei şi amenajarea pieţei de fân.
2021. Lucrări de un miliard
După mai bine de 80 de ani, oraşul a crescut mult, la fel şi nevoile sale. Bugetul Oradiei pentru 2021 este de 2,1 miliarde lei, din care aproape 694 de milioane reprezintă "portofelul" Spitalului Municipal şi al celui Judeţean. Veniturile oraşului sunt atrase atât din taxe şi impozite, cât şi din fonduri europene, bugetul de stat, amenzi şi credite. Ca-n interbelic, o parte a cheltuielilor sunt cele curente ale Primăriei şi instituţiilor subordonate, incluzând salariile angajaţilor.
De o amploare mult mai mare decât atunci, investiţiile se concentrează pe infrastructura de transport, utilităţi, educaţie, sănătate, parcuri şi zone pietonale şi cumulează jumătate din buget. Cea mai scumpă ar urma să fie investiţia în sistemul de pasaje auto subterane din Piaţa Cetate - Piaţa Emanuil Gojdu, estimată la 131 milioane lei, urmată de reabilitarea reţelelor de termoficare şi trecerea cartierului Nufărul pe energie geotermală (90 milioane lei).
Aproape 50 milioane lei vor fi cheltuiţi pe modernizarea energetică a spitalelor Municipal şi Judeţean, iar construirea noilor cămine ale Universităţii va costa 30 milioane. Circa 26,5 milioane urmează să fie investite în dotarea şcolilor cu laptopuri şi table inteligente.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.