Până la finalul acestui an, Primăria Oradea vrea să doteze cu camere de filmat toate ţarcurile de gunoi ale asociaţiilor de proprietari, astfel încât cei care aruncă gunoaie pe lângă ori nu respectă regulile colectării separate a deşeurilor să poată fi depistaţi.
Cu mult înaintea Primăriei şi pe propria cheltuială, Asociaţia nr. 220 a montat un sistem de supraveghere, iar preşedintele ei spune că asta l-a ajutat să menţină curăţenia în jurul ţarcurilor. În schimb, are nevoie de ajutorul poliţiştilor locali, ca să-i lămurească pe oameni cum anume să arunce gunoaiele în containere.
Din economii
Cu 19 scări de bloc în administrare şi 350 de apartamente, Asociaţia nr. 220 de pe strada Grigore Erofte, din Ioşia, este o deschizătoare de drumuri. "Noi am fost prima asociaţie din oraş care a montat sistem de acces cu cartelă la ţarcuri", spune preşedintele Florian Ghergheleş (foto).
Fost maistru la Înfrăţirea, acum pensionar, conduce de ani buni asociaţia şi şi-a convins vecinii că de ei ţine să aibă în jurul blocurilor zone curate şi dichisite. Toate blocurile asociaţiei sunt reabilitate termic, aşa că acum se prezintă în culori vii, complet opuse griului comunist, iar în jurul lor aproape că nu există petec de pământ fără flori.
În 2019, Asociaţia Nr. 220 a devenit prima din oraş - iar până acum singura - cu sistem de supraveghere video la cele două ţarcuri de gunoi pe care le are. "Am cerut acordul locatarilor, dar doar atât. Investiţia am făcut-o din banii strânşi din penalităţi la întreţinere şi dobânzi. Şi acum avem bani adunaţi, peste 20.000 de lei", spune preşedintele. Întreg sistemul, cu patru camere de filmat de bună rezoluţie, inclusiv pe timp de noapte, cu aparatura care stochează imaginile timp de două luni, a costat 1.000 de euro.
Ruşinea disciplinează!
Ghergheleş a militat pentru camere video ca să-i prindă pe cei care aruncă mizerii în jurul incintelor. "Lăsau unii sacii de gunoaie pe lângă ţarc sau aruncau lângă pubele paturi, dulapuri. Le-am spus: «Oameni buni, sunt două platforme în Oradea unde le puteţi duce gratuit, nu le mai lăsaţi aici, că nu arată bine»", zice preşedintele.
Locatarii l-au ascultat, după ce au ştiut că sunt filmaţi. "Nu-i cunosc eu chiar pe toţi, dar cu şefii de scară i-am identificat pe cei filmaţi că aruncau pe lângă gunoaie. Ne-am dus la ei la uşă şi le-am spus, frumos, că aşa nu se face", spune Ghergheleş. După aproape doi ani, fenomenul e complet eradicat...
"RER îşi face treaba"
Sistemul de supraveghere îi permite preşedintelui şi să verifice echipajele RER Vest. "Îi văd pe camere: câte containere au golit, dacă au închis uşa ţarcului...". Zice franc, însă, că n-are ce să le reproşeze muncitorilor din salubritate: "Sincer, nu pot să-i critic cu nimic, îşi fac treaba, n-am avut probleme cu ei". Cu ajutorul camerelor, s-a convins şi că RER nu colectează laolaltă deşeurile separate de orădeni, cum acuză unii, ci le aruncă în utilaje diferite.
Asociaţia nr. 220 este una dintre cele care a semnat noul contract de salubritate, ce prevede tarifarea la volum, iar Ghergheleş vede de la distanţă şi cât de pline sunt containerele când le ridică muncitorii. "Dacă nu-i plin, nu-l golesc, îl lasă acolo", zice preşedintele, convins că nu va avea facturi "umflate", aşa cum se tem omologi de-ai săi din oraş. "Vom plăti pentru cât vom arunca. Cât anume, vom vedea...". Ştie că cea mai importantă lecţie pe care trebuie să o înveţe locatarii este că, dacă nu sortează reciclabilele, resturile biodegradabile şi cele reziduale, facturile îi vor "arde" la buzunar.
Bun, şi nu prea
Sistemul de supraveghere nu-l ajută, însă, pe preşedinte în disciplinarea locatarilor privind colectarea separată. "Eu văd că omul duce un sac de gunoi şi văd unde-l aruncă, dar n-am de unde şti ce-i în sac", spune el.
Observă, cel mult, dacă locatarii aruncă PET-urile sau cutiile de carton nestrivite, reguli de care le-a vorbit deja, explicându-le că vor plăti aerul transportat în reciclabile. "Zilele trecute am văzut cum un locatar arunca un sac pe care abia-l ducea în containerul galben. E clar că, dacă era aşa de greu sacul, nu avea reciclabile în el, dar nu-l pot dovedi", spune preşedintele.
De asemenea, sistemul video nu-i intimidează pe ţiganii care forţează uşile ţarcurilor. "Dacă se nimereşte să mă uit la camere chiar în timp ce ţiganii sunt în ţarc, ce să fac, să mă duc să mă iau în gură cu ei? Poate mă şi bat", zice Ghergheleş. Pentru aceste probleme, poliţiştii locali rămân singura rezolvare...
Ce părere aveţi despre intenţia Primăriei de a monta camere de filmat la toate ţarcurile de gunoi din oraş?
Da, măcar să-i vadă pe gunoieri cum lasă uşile deschise la ţarcuri, ca să poată veni prietenii lor, cotrobăitorii de gunoaie.
Simona Modog
Foarte bine face. Şi ar trebui să mai amendeze şoferii care aruncă mucurile de ţigară din maşini, ar strânge banii pentru investiţie.
Mihai Barna
Este revoltător ca Primăria să cheltuiască bani publici pe aşa ceva. Să investească pentru schimbarea tomberoanelor.
Vekerdy Erzsebet
Vor fi bune doar pentru cei care lasă pungile în faţa ţarcurilor. În interior, tot aiurea se vor arunca gunoaiele în containere.
Elena Filip
Bani aruncaţi, nici camerele din circulaţie nu funcţionează bine. Cine va urmări înregistrările? În plus, vor fi vandalizate.
Mariana Crăciun
Da, aşa s-a făcut ordine şi în Vest. Administratorul a găsit cine a aruncat gunoiul nesortat. Ne vom civiliza, de voie, de nevoie.
Monica Ilie
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.