23 mai 1919 - Vizita familiei regale la Oradea (FOTO)

Se împlinesc, duminică, 102 ani de la prima vizită a Regelui Ferdinand şi Regina Maria în Oradea, petrecută pe 23 mai 1919, după ce Armata Română a eliberat oraşul. Istoricul orădean Dumitru Noane vă prezintă detaliile acestei aşteptate vizite, cum a fost văzută ea chiar de Regina Maria, precum şi atmosfera de atunci.

De asemenea, aflaţi din materialul de mai jos detaliile celei de-a doua vizite a cuplului regal în Oradea, din iulie 1919, când Regina Maria a vizitat şi spitalele militare din Oradea şi Băile Felix.

Situaţia românilor din părţile vestice în primăvara anului 1919 

Marea Unire a tuturor românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş a fost aprobată, într-un glas, de toţi românii prezenţi la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918, dar nu toţi cei prezenţi atunci, la acel moment de maximă însemnătate pentru viitorul neamului românesc, au putut să se bucure deplin de ea. 

Românii bihoreni, care au participat în număr însemnat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia - fie ca reprezentanţi aleşi, împuterniciţi prin credenţionalul primit să decidă Unirea, fie din proprie dorinţă de a fi prezenţi la o asemenea sărbătoare -, au fost nevoiţi să mai îndure câteva luni asuprirea regimurilor care s-au perindat la conducerea Ungariei.

Mai ales după instalarea, la 21 martie 1919, a regimului comunist al lui Bela Kun, în nou numita Republica Ungară a Sfaturilor, s-a făcut tot mai simţită teroarea lansată de reprezentanţii noului regim asupra celor de alt neam, în cazul acesta al românilor, manifestată mai ales prin arestarea şi lichidarea cu sălbăticie a acelora care fuseseră la Alba Iulia şi aprobaseră unirea, cum a fost cazul fruntaşilor românilor bihoreni Ioan Ciordaş şi Nicolae Bolcaş.

Opoziţia armată a trupelor bolşevice asupra schimbării liniei de demarcaţie hotărâtă la Paris, apoi decizia guvernului bolşevic ungar care, cu toate promisiunile sale de demobilizare, a atacat puternic Armata cehoslovacă, repurtând câteva victorii, şi apoi Armata Română, în noaptea dintre 15 şi 16 aprilie 1919, a permis înaintarea Armatei Române pe teritoriul Bihorului. Astfel, la 20 aprilie, în Duminica Sfântă a Învierii Domnului, cu generalul Traian Moşoiu în frunte, trupele române au intrat în Oradea (foto), evenimentul pecetluind intrarea în sfârşit şi a provinciei istorice a Crişanei în hotarele României Mari.

Vizita familiei regale la Oradea

Ca o recunoaştere a jertfei de sânge a românilor bihoreni, săvârşită după 1 Decembrie 1918, turneul pe care familia regală decide să-l întreprindă în provinciile de dincolo de Carpaţi va începe de la Oradea în data de 23 mai 1919. Primarului Rimler Károlyi, cel care, în 20 aprilie, a întâmpinat la porţile oraşului armatele române, conduse de generalul Traian Moşoiu, îi va reveni sarcina de a gestiona vizita familiei regale a României la Oradea.

Pe 21 mai 1919, gazeta "Tribuna Bihorului" anunţa cu majuscule programul vizitei familiei regale la Oradea, oraş ales de iluştrii oaspeţi ca punct de pornire în turneul pe care-l întreprindeau în Transilvania. Astfel, trenul regal va porni în 22 mai de la Bucureşti pentru ca a doua zi de dimineaţă să ajungă în gara din Oradea. Sosirea este frumos consemnată de regina Maria în jurnalul său (foto): "Am sosit la Oradea Mare după o bună noapte, dar m-am trezit devreme în aclamaţii. Am ieşit la fereastră să-i salut pe ţăranii care erau cu toţii într-un extaz frenetic. Pentru ei, este libertatea după secole de oprimare, iar noi, Nando şi cu mine, şi nu armata noastră, suntem eliberatorii".

Cuplul regal şi suita care-l însoţea - din care făcea parte şi preşedintele Consiliului Dirigent, Iuliu Maniu - urmau să sosească în gară la ora 8 dimineaţa, fiind întâmpinaţi de oficialităţile civile şi militare ale oraşului. Apoi convoiul s-a îndreptat către Piaţa Unirii, unde se montase o estradă şi unde urmau să se desfăşoare parada militară şi defilarea delegaţiilor săteşti din judeţ. Oaspeţii au participat apoi la slujbele religioase oficiate în catedrala ortodoxă şi în cea greco-catolică, ambele situate în Piaţa Unirii. Pe platoul Pieţei Mari (Parcul 1 Decembrie) Regele Ferdinand avea să treacă în revistă mai multe unităţi militare. 

Urmau apoi să asiste - de la un balcon al Palatului Episcopal Greco-Catolic, unde au fost găzduiţi -, la defilarea grupurilor de ţărani îmbrăcaţi în straie populare şi să urmărească jocul căluşarilor din comuna Nojorid. La rândul său, Regina Maria urma să ofere audienţe văduvelor şi orfanilor românilor ucişi de curând de ostaşii maghiari, începând cu văduva fruntaşului Ioan Ciordaş, preşedintele Consiliului Naţional Român din Beiuş, asasinat de bolşevicii maghiari cu numai două săptămâni înainte de ofensiva armatelor române.

Regele şi regina aveau în program întâlniri cu reprezentanţi ai Consiliului Dirigent, cu oficialităţi ale judeţelor Bihor, Arad, Cenad şi Bichiş (Békés), cu liderii cultelor religioase din oraş, ai asociaţiilor şi aşezămintelor culturale etc. După călduroasa primire, regele Fredinand se adresează vicarului Roman Ciorogariu: "Cortegiul ţăranilor din satele acestui mare şi bogat judeţ, parecă mi-au arătat tot trecutul lor plin de durere, dar am putut citi în inimile şi privirile lor nădejdea unui viitor frumos. (...) Doresc din toată inima ţinutului Bihor tot ceiace o inimă de om şi de rege îi poate dori". Vizita a fost fructuoasă, întrucât monarhii au putut pe această cale să-şi cunoască îndeaproape noii supuşi, chiar dacă programul a fost extrem de solicitant şi de obositor.

"Ne-am dus la palatul episcopal şi acolo am primit, mai întâi, văduvele şi orfanii unor români care au fost ucişi de unguri şi, apoi, nenumărate delegaţii din partea grupărilor din oraş: români ortodocşi, uniţi, catolici, protestanţi, evrei, preoţi, autorităţile oraşului, ale şcolilor, delegaţi ai comercianţilor, ai universităţii, ai ţăranilor, ai femeilor din oraş, iar, în cele din urmă, chiar şi o societate corală. A fost interesant, interminabil şi epuizant", consemna regina în jurnal.

Turneul regal (22 mai – 1 iunie 1919)

De la Oradea, suita regală s-a deplasat la Bichiş (Békéscsaba – azi în Ungaria), apoi se întoarce prin Careii-Mari, Baia-Mare şi Jibău (Jibou), la Dej, Bistriţa şi apoi Cluj, de acolo la Turda, unde suveranii îngenunchează la mormântul lui Mihai Viteazul. În continuare, pe Valea Arieşului, ajunge la Câmpeni şi, de aici, începe un frumos periplu prin Apuseni, pe la Vidra - locul de naştere al Craiului Munţilor -, Roşia Montană - de unde a fost prefectul Simion Balint -, Brad, Ţebea - la gorunul lui Horea -, iar de acolo, prin Abrud, spre Alba Iulia, unde, înaintea lor, a intrat, tot ca unificator, marele voievod Mihai Viteazul. De la Alba Iulia, turneul regal a mai ajuns în Sibiu, Făgăraş şi Braşov, de unde după zece zile de program încărcat dar şi pline de entuziasm, trenul regal s-a întors la Bucureşti.

A doua vizită regală

Familia regală va mai fi prezentă la Oradea şi la sfârşitul lunii iulie 1919, vizita fiind motivată de evoluţia situaţiei militare pe frontul de pe Tisa, unde armatele române, staţionate aici încă de la finele lunii mai, au trebuit să riposteze atacurilor declanşate de unităţile armatei bolşevice maghiare. Aşadar, în după amiaza zilei de 29 iulie 1919, Regele Ferdinand a sosit la Oradea, aflându-se în drum către frontul de pe râul Tisa, unde urma să se edifice în legătură cu reuşita ofensivă a armatelor române şi cu evoluţia acţiunilor militare ale acestora. Suveranul a fost primit în gara oraşului cu onoruri de o mică suită militară, întrucât şederea la Oradea a fost de foarte scurtă durată.

A doua zi, în 30 iulie 1919, a sosit la Oradea şi Regina Maria, pentru a-şi îndeplini mai vechea sa preocupare de alinare a suferinţelor soldaţilor răniţi. Maiestatea sa a venit însoţită de o echipă de surori de caritate şi a adus echipament pentru un spital militar de campanie. Apoi a vizitat spitalele militare din Oradea şi din Băile Felix, după care a plecat la Cluj spre a se îngriji şi de stabilimentele spitaliceşti din capitala Transilvaniei. "Îmbrăcată ca soră de caritate, regina a vizitat de-a-rândul spitalele cu răniţi din Oradea. Însoţitorii povestesc că s-au petrecut scene de pătrunzătoare duioşie. Mulţi soldaţi au plâns văzând pe regina la căpătâiul lor. A doua zi, Maiestatea Sa Regina a ieşit cu automobilul la băile de la Felix, pe urmă s-a înapoiat la Cluj, pentru a vizita spitalele de acolo", consemna gazeta "Tribuna Bihorului", nr. 26, din 3 august 1919, în pagina a doua, sub titlul "Regele şi regina la Oradea".

Respectul Oradei pentru Familia regală

Pentru Oradea, Casa regală a României a îmbrăcat o simbolistică specială, căci acesta a fost primul oraş transilvănean vizitat de maiestăţile lor Regele Ferdinand şi Regina Maria, la scurtă vreme după ce va fi fost eliberat de bravele armate române în primăvara anului 1919.

Orădenii au ţinut să imortalizeze excepţionalul eveniment şi să-l conserve pentru generaţiile viitoare printr-o serie de opere de artă monumentală. Prima dintre acestea a fost statuia dedicată Reginei Maria, turnată în bronz, operă a sculptorului ceh Mihai Kara, însărcinat în acest sens de generalul Traian Moşoiu. Ea a fost amplasată în faţa Teatrului, în piaţa care va purta numele reginei, iar dezvelirea a avut loc la 13 octombrie 1921 în prezenţa maiestăţii sale, Regina Maria, a episcopului ortodox Roman Ciorogariu şi a poetului Octavian Goga. În 21 noiembrie 1924, familia regală a României va reveni la Oradea pentru a participa la festivităţile ocazionate de dezvelirea statuii ecvestre a Regelui Ferdinand, amplasată în piaţa ce purta numele maiestăţii sale, edificată prin grija aceluiaşi general Traian Moşoiu şi cu truda aceluiaşi artist.

În septembrie 1940, administraţia horthistă a dat jos şi a distrus statuia originală a reginei - în locul ei punând-o pe cea a dictatorului fascist maghiar -, ca şi şi statuia originală a Regelui Ferdinand, piaţa centrală a oraşului primind numele de Adolf Hitler, ca semn de recunoştinţă pentru rolul acestuia în Dictatul de la Viena.

91 de ani mai târziu, chiar de Ziua Oradiei, pe 12 octombrie 2012, în prezenţa Principelui Radu, a Principelui Nicolae, nepot al Regelui Mihai, şi a Arhiducesei Maria Magdalena a Austriei, nepoată a Reginei Maria, s-a dezvelit noua statuie a reginei.

În data de 23 mai 2019, administraţia orădeană şi-a dus la îndeplinire un obiectiv major, şi anume realizarea unui act de reparaţie istorică prin dezvelirea noii statui ecvestre a Regelui Ferdinand pe acelaşi loc pe care era aşezată, în 1924, statuia realizată de sculptorul Mihail Kara, adică în Piaţa Unirii, piaţa în care, în urmă cu 100 de ani, Familia Regală primea onorul din partea armatei române şi nenumărate dovezi de preţuire din partea populaţiei locale, fericite să participe la un asemenea eveniment nesperat cu doar două luni înainte.

În ciuda vremii ploioase, ceremonia s-a oficiat în prezenţa celor doi episcopi - ortodox şi greco-catolic -, Sofronie Drincec şi Virgil Bercea, care "sunt, ca şi acum 100 de ani, gazdele simbolice ale oaspeţilor noştri de atunci şi de astăzi".

Dumitru Noane
istoric