Moştenirea Steiner: Povestea faimoasei brutării Steiner şi a familiei de evrei care a evadat din ghetoul orădean (FOTO)

În Oradea interbelică, când intrau pe Bulevardul Regele Ferdinand, azi pietonala Republicii, dinspre Palatul de Finanţe (fosta Policlinică Mare), orădenii erau ademeniţi cu miros de pâine caldă şi covrigi de la Brutăria Steiner, pe care ziarele o prezentau drept cea mai faimoasă brutărie a vremii.

Casa de pe strada Gheorghe Dima nr. 1 a aparţinut familiei Steiner până în ziua în care mii de evrei au fost mutaţi cu forţa în ghetou. "Steinerii" au avut norocul să evadeze, dar n-au mai revenit în Oradea, ci şi-au clădit cariere respectabile departe de oraşul natal. 

Brutărie modernă 

La începutul secolului trecut, deasupra intrării în brutăria care avea, la strada principală, şi un mic magazin, scria mândru: "Brutăria cu aburi Viktor Steiner". Cel care i-a dat numele a fost un evreu născut într-o "dinastie" de brutari din Budapesta, după cum a mărturisit ulterior nepotul lui, Robert Steiner (născut în 1932). 

"Trăsurile trase de cai intrau şi ieşeau pe poarta mare de pe Papp-Váry Elemérné (azi strada Gheorghe Dima). Compania avea o flotă de trăsuri trase de cai pentru a transporta pâinea. Un coridor îngust ducea de la magazin la brutărie. Echipamentul era cu adevărat deosebit de modern", relata Robert Steiner (foto) pentru ziarul orădean Reggeli Újság, în 2018. Inovaţia brutăriei era un cuptor pe aburi, nemaivăzut pe-atunci în alte brutării...

Livrări la domiciliu

În vremurile bune, brutăria a avut chiar şi 50 de angajaţi, iar pâinea era livrată dis-de-dimineaţă în casele a numeroşi orădeni, cu bicicletele, adesea chiar de nepoţii lui Viktor Steiner, Marta şi Robert. Ei erau copiii lui Laszlo, fiul adoptat al brutarului fondator, care a preluat afacerea. De asemenea, familia avea magazine prin oraş, livra pâine şcolilor, bisericilor şi soldaţilor.

În acelaşi interviu, Robert Steiner spunea că secretul succesului a fost că bunicul său i-a pus la muncă. "Gluma din oraş era că dacă bătrânul Steiner n-ar fi avut ce să le dea de muncă copiilor, i-ar fi pus să care lemne dintr-o parte a curţii în alta", a relatat el. Atât el, cât şi sora sa Marta (născută în 1929) şi-au scris la bătrâneţe memoriile, în care au povestit şi amintirile din Oradea, dar niciuna dintre cărţi nu a fost tradusă în limba română. 

Au evadat din ghetou

În primăvara anului 1944, asemenea altor 33.000 de evrei din oraş, familia Steiner a fost târâtă în ghetou. Aproape miraculos, părinţii şi cei doi copii au reuşit să evadeze cu câteva zile înainte să fie trimişi în lagăr, graţie unei idei avute de un medic evreu închis la rându-i în ghetou. După cum a mărturisit Marta Steiner (foto), căsătorită Elian, Asociaţiei Tikvah, înfiinţată în memoria evreilor orădeni, doctorul Miksa Kupfer, sprijinit de alţi colegi de breaslă, a inventat o epidemie de tifos în ghetou, determinând instituirea unei zone de carantină.

În izolare a ajuns şi familia Steiner, iar cu ajutorul unor foşti clienţi ai brutăriei, inclusiv preotul greco-catolic Gheorghe Mangra, toţi cei patru au evadat şi fugit întâi spre România, apoi la Budapesta, iar de-acolo în Israel. 

Marta a devenit neurolog şi a emigrat la Londra, unde a fost una dintre primele femei neurolog, cu care chiar şi specialiştii bărbaţi se consultau. Fratele ei, Robert, a rămas în Israel, unde şi-a luat numele ebraic Reuven Tsur şi a devenit un profesor emerit. Studiile lui literare au fost citate de specialişti din lumea întreagă, iar în 2009 a primit Premiul Israel pentru Literatură. Pe 6 septembrie anul acesta, urmaşul familiei Steiner a murit, iar singurii moştenitori rămaşi sunt cei doi fii ai Martei, care a decedat în 2016.

Va fi hotel 

În anii comunişti, brutăria Steiner a fost naţionalizată, apoi a ajuns în proprietatea firmei de panificaţie Pamora, continuând să coacă pâini pentru orădeni. În anii ’90, clădirea a fost cumpărată de soţii Gabriela şi Aurel Vid şi folosită ca spaţiu comercial. Între timp, corpul care a adăpostit brutăria a fost demolat, iar fostul magazin are uşile ferecate, având la rându-i faţada degradată. Au rămas, însă, intacte decoraţiunile cu covrigi şi cornuri (foto) de pe faţadă.

Proprietarii au, acum, de gând să construiască în curtea de pe strada Gh. Dima un hotel cu 15 camere, obligaţi fiind de Primărie să păstreze faţada dinspre Republicii. "Am obţinut autorizaţiile şi la primăvară vrem să începem construcţia", spune Gabriela Vid. Aceasta ia, totuşi, în calcul chiar ca, înspre strada Republicii, să amenajeze un magazin de panificaţie, în amintirea vremurilor de odinioară...