URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 19 OCTOMBRIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Evident că la noua centrală nu mai putem trece de pe gaz pe cărbune pentru că nu s-a inventat încă motorul acela de avion care să funcţioneze pe bază de lignit. Dar, la ce preţuri au ajuns gazele, trebuie să ne gândim la strămoşeştile metode, când prin Bărăgan se făcea foc cu bălegar şi pe la noi, unde mai sunt păduri, cu vreascuri furate din codru şi ca-n codru.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
Aşa suna refrenul "necredincioşilor", contestatari ai existenţei / gravităţii pandemiei, şi al antivacciniştilor Covid anul trecut, când spitalele tratau predilect oameni infectaţi, iar autorităţile impuneau reguli care să evite răspândirea virusului. Dar cine să accepte "botniţa", neîmbulzeala, igiena? Răspunsul era la îndemână, trebuia doar spus şi ascultat...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre felul în care funcționează școlile în contextul pandemiei de Covid-19?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
De o bună bucată de vreme, spaţiul public este invadat de ştirile referitoare la falimentul companiei de asigurări City Insurance, cel mai mare asigurător RCA local, care, conform informaţiilor din presă, ar deţine aproximativ 45% din piaţa poliţelor de răspundere civilă auto comercializate în România.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
O altă formă de tulburare anxioasă este tulburarea anxioasă generalizată, care se deosebeşte de panică (unde simptomele apar brusc) prin faptul că bolnavii prezintă o anxietate difuză şi persistentă, fără fobii, atacuri de panică sau tulburare obsesiv-compulsivă.
08 August 2021, 17:34

Bihoreanul Cristian Remus Papp, activist WWF: „Conservarea mediului nu este un moft”

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Bogată în arii protejate şi biodiversitate, România nu reuşeşte să-și protejeze avuţia naturală. Zone ocrotite dispar sub ochii autorităţilor, aşa cum în Bihor a secat rezervaţia nufărului termal din Băile 1 Mai, iar asta pentru că protejarea naturii e considerată un capriciu, spune bihoreanul Cristian Remus Papp, coordonator al departamentului de proiecte pentru coridoare, arii protejate şi sălbăticie în cadrul World Wild Fund România.

Specializat în managementul ariilor protejate după studii în străinătate, iar acum doctorand la Cluj, cu o temă de cercetare despre carnivorele mari şi conectivitatea ecologică, bărbatul s-a mutat din Bihor de două decenii, dar urmăreşte ce se întâmplă în zonele ocrotite de aici. Recent, a revenit în Padiş, cu colegii de la WWF, pentru a demonstra că interacţiunea între om şi lup sau urs nu trebuie să însemne mereu moartea unuia dintre aceștia.

Primari cu puşca în mână

- WWF România are un proiect în Padiş, pentru prevenirea atacurilor urşilor şi lupilor asupra stânelor. Concret, ce aţi făcut şi cu ce rezultate?

- Proiectul are ca scop îmbunătăţirea coexistenţei între oameni şi carnivore mari, fiind un proiect cu 17 ţări din Europa partenere. Ce am făcut noi în Apuseni a fost să demonstrăm utilitatea sistemelor de prevenţie, gard electric şi câini specializaţi la stâne. Pe lângă asta am înfiinţat o platformă regională, unde încercăm să venim cu soluţii, împreună cu administratori de arii protejate, instituţii publice, gestionari de fonduri de vânătoare şi alte ONG-uri. Măsurile au dat rezultate şi nu le-am inventat noi, se aplică de zeci de ani în alte ţări, cu succes, dar din păcate la noi doar de ONG-uri, nu şi de Ministerul Mediului. Tot în cadrul proiectului, am dezvoltat şi o măsură de plată în Programul Naţional de Dezvoltare Regională (PNDR), sperăm că de anul viitor toţi cei interesaţi să poată să aplice pentru o subvenţie pentru garduri, respectiv câini.

Padiş

- Guvernul a adoptat recent o Ordonanţă ce permite împuşcarea urşilor, în cazul unui atac iminent în localităţi, considerată necesară de mulţi români. Dvs. ce părere aveţi?

- Nu contestăm necesitatea ei, chiar noi am cerut acest lucru, doar că are carenţe. Primarul ar urma să decidă, dar acesta nu are cunoştinţele necesare să evalueze obiectiv situaţia. Am recomandat ca în echipe să fie un reprezentant al Gărzii Forestiere sau al Gărzii de Mediu. În toate ţările civilizate, decizia de relocare sau împuşcare o ia un reprezentant al Ministerului Mediului, în baza pregătirii specifice. Am trimis către Minister şi un protocol realizat de Comisia Europeană în 2015, care descrie fiecare scenariu posibil şi soluţiile, dar din păcate documentul n-a fost utilizat. Categoric, omul e mult mai important decât ursul, dar să ne gândim şi la beneficiile pe care le aduc alte specii.

- În Parcul Natural Apuseni sunt, conform estimărilor, 30 de urşi. Să ne aşteptăm la atacuri în zone locuite?

- N-aş zice că ne putem aştepta la conflicte, dar depinde mult de felul cum se va gestiona acest efectiv. Problema apare când animalele sunt ademenite către localităţi. Ce ar trebui să facem este o monitorizare atentă a populaţiei de urşi, să identificăm din timp exemplarele potenţial problematice şi, dacă e cazul să intervii letal, să elimini ursul problemă şi nu altul, cum s-a întâmplat în cazul lui Arthur.

- Cum ar trebui localnicii şi turiştii să se comporte?

- Vizitele pot fi evitate atâta timp cât nu lăsăm în afara cabanelor hrană de origine antropică, nici măcar hrană câinilor peste noapte. Ca turişti, în drumeţii, să nu lăsăm în urma noastră deşeuri organice. E la modă să îţi faci poză cu ursul, dar orice urs hrănit este un urs mort, inevitabil va sfârşi prin împuşcare sau braconaj.

- CJ Bihor vrea să amenajeze platforme pentru colectarea deşeurilor în Padiş. Sunt binevenite sau ar putea atrage urşi?

- Dacă se amplasează pubele deschise, ar putea fi o problemă. Dacă vor fi subterane şi golite regulat, e ok.

Padiş

„Strigător la cer”

- În ariile protejate ecologiştii intră adesea în conflict cu autorităţile sau cu investitorii. Cât de mult putem interveni, protejând totuși natura?

- Fiecare arie protejată are specificul ei, nu există o reţetă universală, dar există principii ce pot fi aplicate. Măsurile şi restricţiile trebuie discutate cu toţi factorii interesaţi. E necesară o zonare a parcurilor şi, în funcţie de biodiversitate, pot fi dezvoltate zone turistice. Ar trebui să avem o abordare holistică, să încurajăm vizitarea ariilor protejate, pentru că ele reprezintă un mod de relaxare, dar în acelaşi timp impactul să fie minim. Am văzut trasee care duc către o poiană cu narcise, dar turiştii au rupt florile. Din păcate, în România se promovează o formă de turism astfel încât omul să ajungă în vârful muntelui cu maşina, ceea ce e strigător la cer.

- Indiferent ce nivel de protecţie au, munţii, pădurile, văile, râurile sunt pline de gunoaie. Ce soluţii vedeți?

- Din păcate aşa e în toată ţara. Totul porneşte de la educaţie, de acasă şi de la şcoală, dar până ne educăm soluţia e amenda.

Gunoaie în padiş

„Interesul economic primează”

- În Bihor a dispărut o rezervaţie cu trei specii endemice, lacul nufărului termal din Băile 1 Mai (foto) secând din cauza consumului iraţional de apă termală în staţiune. Ce consecinţe ar trebui să aibă o asemenea situaţie?

- Noi am fost co-custozi, împreună cu Aqua Crisius, şi am încercat să remediem situaţia. Am cerut date despre consumul de apă termală, am vrut să demarăm studii, dar n-am mai putut, că a preluat rezervaţia Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). Situaţia de acolo e un foarte bun exemplu care ilustrează că primează interesul economic. E important să avem dezvoltare socio-economică, dar să nu neglijăm aspectele legate de natură. Din păcate, la noi conservarea mediului e văzută ca un moft, nu ca o necesitate, şi asistăm la asemenea abuzuri. Nu există suficient interes pentru protejarea mediului înconjurător şi autorităţile se complac în foarte multe cazuri cu situaţia.

Lacul cu nuferi

- Credeţi că gestionarea ariilor protejate de către ANANP e mai eficientă? În Bihor, a ajuns director un fost braconier...

- Nu putem vorbi de o eficientizare, din contră. Structurile din teritoriu nu au personalitate juridică, toate avizele se dau la Bucureşti, iar oamenii nu au nici măcar mașini cu care să meargă în teren. În ce priveşte pregătirea lor, nu ştiu dacă avem cea mai bună capacitate disponibilă și nu am văzut rezultate concrete.

- Cunoaşteţi organizaţiile de mediu din Bihor? Cum vi se par, cât de profesioniste sunt?

- Avem colaborări destul de bune la nivel local cu multe ONG-uri din Bihor - Aqua Crisius, CAPDD, Ecotop. Sunt organizaţii mature, care ştiu ce au de făcut.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
2 Comentarii
KP
In 2024 votam tot Bolojan
Postat 09 August 2021, 23:54 de Sandu2100
Pentru Bolojan nu-i un simplu moft.
E cel mai mare moft ce se putea inventa pentru Bihor.
Postat 09 August 2021, 08:56 de KP
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2724 RON
  • 1 EUR = 4.9481 RON
  • 1 HUF = 0.0137 RON