Rezervaţie în resuscitare: Asociaţiile Aqua Crisius şi World Wide Fund vor să reînvie lacul cu nuferi din Băile 1 Mai (FOTO)

Una din cele mai importante rezervaţii naturale din Bihor, Peţea, mai cunoscută sub denumirea "Lacul cu nuferi", s-a stins încet, sub ochii autorităţilor, localnicilor şi turiştilor. Secătuit, lacul nu mai poate găzdui cele trei specii unice: nufărul termal, peştele roşioara lui Racoviţă şi melcul termal.

Două ONG-uri de mediu şi-au propus să readucă, totuşi, viaţa în Peţea. Asociaţia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius, custode al mai multor situri protejate din Bihor, şi filiala din România a celebrei organizaţii World Wide Fund for Nature (WWF) şi-au dat mâna pentru custodia rezervaţiei. Asocierea a şi câştigat concursul de atribuire organizat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi curând va începe reconstruirea rezervaţiei.

Lac fără viaţă

Până în toamna anului trecut, custodele rezervaţiei Peţea a fost Muzeul Ţării Crişurilor, care nu a mai dorit prelungirea contractului. Motivul? Lacul seacă, iar muzeografii s-au resemnat cu ideea că n-au cum să stopeze furtul de apă geotermală, considerat principala cauză a scăderii nivelului apei. Din 2010, muzeografii au tras repetate semnale de alarmă, avertizând că dispariţia apei pune în pericol însăşi existenţa rezervaţiei. Tot ei au colectat exemplare din roşioara lui Racoviţă şi din melcii termali, pentru ca aceste specii endemice să nu se stingă pentru totdeauna, în timp ce nufărul termal a fost reprodus in vitro de un cercetător al Universităţii, Cristian Blidar.

Nivelul apei fluctuează şi acum: vara, când ştrandurile îşi umplu bazinele, nivelul scade spre zero, iar toamna, când vin ploile, urcă. Nenumăratele comisii mixte înfiinţate pentru soluţionarea problemei n-au dus la niciun rezultat concret, deşi dispariţia apei din lac este un indiciu că ar putea fi pe terminate chiar şi zăcământul geotermal.

Din septembrie până acum, singurii care s-au îngrijit de rezervaţie au fost angajaţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor, obligaţi prin lege să asigure custodia oricărei arii protejate rămase fără administrator. Instituţia nu are, însă, fonduri alocate pentru îngrijirea ei, astfel că funcţionarii n-au putut face altceva decât să constate că, în afară de buruieni, aici nu mai supravieţuieşte nimic.

"Datorie morală"

În primăvară, ANPM a demarat procedura de selecţie a unui nou custode. La prima rundă, singurul concurent a fost Primăria Oradea, descalificată, însă, din motive birocratice. La cea de-a doua încercare s-a înscris şi asocierea Aqua Crisius - WWF, care a obţinut chiar cel mai mare scor din ţară, 92 de puncte. Astfel, dosarul celor două organizaţii a fost declarat admis, reprezentanţii lor urmând să semneze convenţia de custodie.

Ecologiştii ştiu că vor avea mult de lucru în Peţea. "Am vrut custodia rezervaţiei pentru că speciile endemice au dispărut şi trebuie refăcute habitatele. Avem o datorie morală şi considerăm că împreună avem şi forţa necesară de a implica toate instituţiile statului", explică preşedintele Aqua Crisius, Mihai Togor (foto).

Odată ce nivelul şi temperatura lacului vor fi stabilizate, custozii vor repopula apa cu nuferi, roşioare şi melci termali. "Sper că în maxim doi ani am putea readuce aceste specii în lac", spune Togor. Cel mai greu va fi cu melcul, care se înmulţeşte greu, este mai vulnerabil şi, de altfel, a dispărut primul din lac.

Doar împreună

Partenerii de la WWF, asociaţie recunoscută în întreaga lume tocmai pentru că protejează specii pe cale de dispariţie, sunt şi ei dornici să revitalizeze rezervaţia. "Este ştiut că Lacul Peţea este o zonă cu probleme serioase de mediu. Ne-am exprimat dorinţa de a deveni custozi pentru a salva biodiversitatea de aici", spune Camelia Ionescu (foto), coordonatorul programului Ape în cadrul WWF România.

Cele două ONG-uri mai aşteaptă ca planul de management pentru Peţea, realizat de specialiştii angajaţi de Consiliul Judeţean Bihor, să fie aprobat de ministrul Mediului, iar în funcţie de acesta să-şi stabilească şi un plan de bătaie. În plus, asociaţiile lucrează deja la două proiecte pentru accesarea unor fonduri europene prin care să-şi poată finanţa activităţile.

Principala lor preocupare este să oprească dispariţia apei. "Timpul de refacere a ecosistemului depinde foarte mult şi de gradul de înţelegere a celor ale căror acţiuni au dus şi duc la degradarea biodiversităţii lacului. Doar împreună cu ei putem salva Peţea", arată Camelia Ionescu. Altfel spus, nu ajunge ca doar ecologiştii să-şi dea mâna...