Comment Sava?

Un maestru al barei, Ioan Sava, e acuzat de DNA că a cerut 7.000 de euro de la un client ca să-i dea judecătorilor de la Curtea de Apel în schimbul unei sentinţe favorabile. Şi tot la Curtea de Apel s-a decis ca omul să fie cercetat în libertate. Nici măcar sub interdicţia de a părăsi ţara.

În vreme ce procurorii anticorupţie îşi dădeau cu pumnii-n cap, Curtea reacţiona ferm şi previzibil. E ca pe vremea lui nea Nicu, când la interogatoriu erai bătut de două ori: o dată ca să spui tot şi apoi ca să nu mai spui nimic. Indiferent că-i vinovat sau doar fraier, maestrul Sava oricum nu iese bine din această afacere, iar Justiţia cu atât mai puţin.

Mulţi împricinaţi insistă să se umble la „compleul" de judecată. Unii avocaţi, mai şmecheri, iau bani şi poate nici nu se obosesc să cotizeze mai sus. Dacă verdictul e bun, banii rămân la apărători, dacă e pe invers se plâng cu inocenţă că partea adversă a şpăguit mai puternic.

Ce mă şochează în toată povestea sunt sumele puse la bătaie. Păi 7.000 de euro împărţiţi la doi-trei judecători reprezintă un mizilic. Pentru banii ăştia fostul judecător Mihai Viorel, de pildă, nici nu s-ar fi dat jos din pat. Ehei, unde-s vremurile când pentru un singur proces se dădeau 150.000 de mărci?!...

E clar că a ajuns criza şi la judecători. Dacă la Curtea de Apel vii cu doar câteva mii de euro, la Tribunal probabil că te rezolvi cu câteva sute. Iar la Judecătorie ajunge un barter. O ciorbă, nişte găini şi sentinţa iese pe placul clientului...