Justiţie după… soare: Ţeparul care a furat 3 milioane de euro cu Cartierul Soarelui din Oradea scapă basma curată

Cunoscutul afacerist orădean Radu Olteanu, dezvoltatorul Cartierului Soarelui, şi consultantul financiar Ioan Doru Cotoroi, trimişi în judecată în 2015 de procurorii DNA Oradea pentru un "tun" de 3 milioane euro în dauna CEC Bank, au toate şansele să scape de răspunderea penală.

După ce, în 2017, Tribunalul Bihor l-a condamnat pe Olteanu la 6 ani şi 10 luni de detenţie şi pe Cotoroi la 5 ani de puşcărie, acum aceeaşi instanţă i-a achitat. Motivul? Unele dintre faptele imputate nu ar fi prevăzute de legea penală, ci se pot rezolva pe cale civilă, altele au fost dezincriminate între timp de Curtea Constituţională, iar pentru câteva răspunderea penală s-a prescris. Cum altfel, după mai bine de 9 ani de anchete şi procese...

O ţeapă cât cartierul

Fabuloasa escrocherie pusă la cale de Radu Olteanu şi Ioan Doru Cotoroi, prin care cei doi au reuşit să obţină un credit de 11 milioane lei (la vremea respectivă aproape 3 milioane euro), niciodată returnat, a ajuns în atenţia procurorilor DNA Oradea în martie 2010.

Reprezentanţii băncii s-au plâns atunci că, în septembrie 2009, au acordat firmei Sticom Trading, patronată de Olteanu, un împrumut ipotecar pentru o perioadă de 72 de luni, pentru finanţarea construirii a două blocuri de locuinţe în Cartierul Soarelui. Afaceristul i-a convins că vor recupera banii aducând ca dovadă un contract de vânzare încheiat cu Primăria Oradea, sub semnătura fostului viceprimar Gheorghe Carp, prin care instituţia se obliga să cumpere una dintre clădiri din banii puşi la dispoziţie de Ministerul Dezvoltării şi Locuinţelor, prin Agenţia Naţională a Locuinţelor.

Documentul fusese măsluit, dar despre acest lucru funcţionarii băncii au aflat abia după încheierea contractului de împrumut, când au notificat Primăria că trebuie să cesioneze în favoarea CEC Bank sumele încasate din vânzarea apartamentelor, iar răspunsul a fost că  respectivul contract nu există! "Nu recunoaştem acţiunea întreprinsă de societate şi nu ne asumăm responsabilităţile create de această situaţie", se stipula în răspuns.

Bani "palmaţi"

Din ancheta ce a urmat a reieşit că ideea lui Olteanu pornise de la o tentativă făcută cu doi ani mai devreme de Guvern de sprijinire a sectorului imobiliar, prin achiziţionarea de către stat a unor blocuri ridicate de antreprenori privaţi. ANL ar fi urmat să cumpere blocuri de locuinţe care, mai apoi, la fel ca şi cele ridicate deja de Agenţie prin eforturi proprii, să fie predate administraţiilor locale şi închiriate tinerilor căsătoriţi. În urma solicitării Ministerului Dezvoltării şi Locuinţei, Administraţia Imobiliară Oradea a şi trimis cereri de oferte dezvoltatorilor imobiliari locali, pe care ulterior le-a înaintat la Bucureşti. În final, însă, proiectul nu s-a mai materializat, din lipsă de resurse.

Olteanu s-a folosit, însă, de adresa primită ca să-şi fabrice contractul cu Primăria, cu care, apoi, a şi obţinut împrumutul pe care nu l-a mai returnat. Din cele 11 milioane lei, cum aveau să stabilească anchetatorii, afaceristul a cheltuit 6,5 milioane lei ca să plătească lucrări executate deja de firmele afaceristului Dorinel Edu (foto) pentru apartamente deja vândute şi nefinalizate, iar restul sumei a fost transferat în contul firmei Medcar, administrată de Ioan Cotoroi, în baza unor situaţii de plată fictive care atestau, în mod nereal, prestarea unor servicii de construcţii.

De aici, apoi, banii i-au fost returnaţi şi i-a folosit în interes personal. În final, Sticom Trading, firma care deţine blocurile din Cartierul Soarelui, a fost trecută pe numele Marianei Ciortan, colaboratoarea de încredere a lui Radu Olteanu, cel din urmă rămânând, pe hârtie, doar director general.

Dosar de cincinal

În timpul audierilor, Olteanu a recunoscut tot. Şi că s-a folosit de un fals ca să obţină creditul bancar, dar şi că a creat împreună cu Cotoroi circuitul fictiv de documente ca să "spele" cele 3,5 milioane lei, confirmând chiar că totul s-a făcut în baza unor situaţii de plată cuprinzând lucrări executate şi achitate integral anterior finanţării.

Declaraţiile afaceristului au fost confirmate şi de Cotoroi, şi de ceilalţi martori audiaţi în dosar, muncitori, clienţi, administratori de firme de construcţii, ba chiar şi de angajaţii săi, valoarea totală a pagubei, cu tot cu sumele spălate prin suveica de facturi fictive, fiind stabilită în final la peste 12 milioane lei, prin raporturi, expertize contabile şi imobiliare.

Atât doar că ancheta s-a prelungit pe mai bine de 5 ani, Olteanu şi Cotoroi fiind trimişi în faţa instanţei abia în 2015, de fostul şef al DNA Oradea, Ciprian Man, primul pentru înşelăciune în formă continuată, uz de fals şi spălare a banilor în formă continuată, iar al doilea pentru complicitate la înşelăciune în formă continuată şi complicitate la spălarea banilor în formă continuată.

Hotărâre copy paste

Cauza a ajuns în prima fază la Tribunalul Bihor, la judecătoarea Denisa Bic, transferată între timp la Curtea de Apel Alba, aceeaşi care a soluţionat şi dosarul de corupţie în care sunt inculpaţi fostul preşedinte CJ Alexandru Kiss şi patronul firmei Selina, Beneamin Rus, primul condamnat de judecătoare la 8 ani de detenţie, iar cel din urmă la 4 ani.

În faţa judecătoarei, Olteanu şi Cotoroi nu şi-au mai menţinut declaraţiile de recunoaştere. Au pretins că, de fapt, ar fi nevinovaţi şi că, deşi în depoziţiile lor de la dosar nu s-a consemnat realitatea, ei n-au avut curajul să intervină de teama arestului. Versiunea a fost respinsă, însă, de judecătoare, care a apreciat că "nu se coroborează cu restul materialului probator administrat în cauză", astfel că, pe 16 mai 2017, a dispus condamnarea afaceristului la 6 ani şi 10 luni de închisoare, în timp ce Cotoroi a încasat 5 ani de detenţie.

Ulterior, procesul s-a mutat la Curtea de Apel Oradea unde, pe 24 noiembrie 2017, a venit surpriza, judecătorii Denisa Vidican şi Olimpiu Berindei desfiinţând soluţia pentru un motiv surprinzător şi extrem de rar invocat: "Prima instanţă s-a rezumat la a reproduce conţinutul rechizitoriului şi al declaraţiilor inculpaţilor şi martorilor audiaţi, fără a prezenta niciun considerent din care să rezulte modul în care a apreciat că se impune adoptată soluţia pronunţată în cauză", se explică în decizie. Pe româneşte, judecătoarea Bic doar ar fi copiat rechizitoriul şi s-a semnat, fără să-şi mai prezinte argumentele proprii care au condus la pronunţarea verdictului.

Mai curat…

Ca atare, dosarul a fost retrimis la Tribunalul Bihor, pentru rejudecare. Doar că procesul s-a reluat cu întârziere, abia în octombrie 2018, deci după aproape un an, iar asta - după cum a descoperit BIHOREANUL - pentru că decizia Curţii de Apel, deşi pronunţată în noiembrie 2017, a fost motivată cu întârziere de 10 luni, faţă de cele 30 de zile impuse de lege. Întârziere total nejustificată, în condiţiile în care argumentele completului Vidican-Berindei, care îşi criticaseră colega pentru lipsa argumentaţiei, ocupă doar 4 pagini!

Urmarea? Pe 2 septembrie, în acest an, judecătoarea Georgeta Ciungan, cea căreia i s-a repartizat dosarul, l-a achitat pe Olteanu de acuzaţia de înşelăciune în formă continuată, pe considerentul că fapta nu ar fi prevăzută de legea penală, ci diferendul se poate rezolva pe cale civilă, şi a dispus încetarea procesului faţă de el pentru uz de fals, ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale.

Olteanu a scăpat şi de acuzaţia de spălare de bani pentru că, între timp, fapta a fost dezincriminată, prevederile fiind abrogate ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale care a statuat că ar fi o dublă incriminare a persoanelor care obţin bunuri din săvârşirea de infracţiuni.

Se prescrie

Verdictul a fost similar şi în cazul consultantului Ioan Doru Cotoroi, inculpat pentru complicitate la faptele comise de Olteanu, judecătoarea dispunând, însă, menţinerea sechestrelor asiguratorii pe bunurile celor doi pentru o perioadă de 30 de zile, timp în care CEC Bank se poate îndrepta împotriva lor printr-o acţiune civilă.

Hotărârea a fost atacată atât de DNA, cât şi de cei doi inculpaţi, iar procesul se va muta, din nou, la Curtea de Apel. De astă dată, Olteanu şi Cotoroi au toate şansele să scape definitiv de dosar. Asta pentru că, în octombrie, expiră termenul de 10 ani în care cei doi mai pot fi traşi la răspundere penală pentru fapta de înşelăciune comisă în dauna băncii, singura rămasă în picioare.

Nu de alta, dar în 2015, când cei doi au fost trimişi în faţa instanţei, pedeapsa pentru fapta cu pricina era între 3 şi 15 ani pe când acum, cu noile prevederi ale Codului penal, maximumul pedepsei este de 5 ani. Ca atare, având în vedere că faptele datează din 2009, răspunderea pentru faptă se va prescrie şi deci, din acel moment, procesul va rămâne fără obiect. "Tunul" perfect, s-ar putea spune...

BĂIEŢI BUNI
Afacerişti cu cazier

Personaj alunecos şi implicat în importuri dubioase cu produse petroliere, zahăr şi cereale, Radu Olteanu a fost condamnat definitiv, în 2015, la 3 ani de închisoare pentru spălare de bani în beneficiul unei reţele arăbeşti de tip mafiot, conduse în România de sirianul Omar Chama, un asociat al celebrului Omar Hayssam, filieră care ar fi reuşit tranferarea ilegală din România a 65 milioane dolari, pedeapsă pe care a ispăşit-o în întregime.

La rândul său, Cotoroi e judecat în dosarul confratelui său, Christian Hornung, pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de influenţă, şantaj şi spălare de bani. Grupul e acuzat că ar fi pretins, în perioada 2010-2013, de la alte firme de construcţii suma totală de 5,2 milioane lei ca să intervină pe lângă edilii din Boianu Mare, Şinteu şi Cefa pentru a le atribui lucrări finanţate tot prin FEADR, iar apoi pentru a le rezolva decontarea rapidă a acestora.