Pentru al treilea an consecutiv, aleșii bihorenilor au aprobat cu unanimitate de voturi repartizarea banilor din Fondul la dispoziția Consiliului Județean, din care se echilibrează bugetele locale ale comunelor și orașelor. Conducerea CJ Bihor a propus sumele ținând cont de performanțele financiare și de proiectele de dezvoltare ale primăriilor.
Miercuri, la a doua reuniune lunară din acest an, consilierii județeni au avut de împărțit 38,176 milioane lei, reprezentând Fondul la dispoziția CJ Bihor provenit din cota defalcată din impozitul pe venitul global realizat în județ, alocând banii pentru susținerea unor programe de dezvoltare locală, cofinanțarea unor proiecte de infrastructură locale și pentru acoperirea unor cheltuieli de funcționare pe care, după cum arată și titlul proiectului, „unitățile administrativ-teritoriale, în mod justificat, nu le pot susține din propriile venituri și din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale”.
Așa cum BIHOREANUL a relatat și săptămâna trecută, înainte de stabilirea sumelor pentru fiecare primărie, conducerea CJ Bihor s-a întâlnit cu reprezentanții tuturor celor 100 de primării din județ, cu care a analizat situațiile financiare ale fiecărei comune și ale fiecărui oraș, la fel cum a făcut și în precedenții doi ani.
Mai concret, au fost analizate cu edilii raporturile dintre veniturile proprii ale fiecărei primării și sumele cheltuite de acestea pentru salariile propriilor angajați, ponderea cheltuielilor pentru dezvoltare din totalul bugetelor locale, dar și gradul de colectare a acestor bugete, dată fiind tendința primarilor de a fi „populari” și, în consecință, de a nu actualiza ani la rând valoarea taxelor și impozitelor locale, respectiv de a nu iniția proceduri de executare silită împotriva cetățenilor și firmelor care nu își achită obligațiile fiscale.
De altfel, toți consilierii județeni au votat propunerile de împărțire a banilor în forma avansată de conducerea CJ Bihor, fără nicio abținere sau împotrivire.
Primăriile care au demonstrat că nu își „toacă” bugetele doar pentru a-și plăti angajații și au proiecte de investiții au primit sume mai mari decât cele care, dimpotrivă, își direcționează grosul sau chiar totalitatea banilor din veniturile proprii pentru salariile funcționarilor.
Cele mai mici sume astfel repartizate, de câte 100.000 lei, au revenit unor comune ca Budureasa, Buduslău ori Biharia, iar cele mai mari, între 500.000 și 600.000 lei, unor comune precum Aușeu, Cetariu, Cociuba Mare, Lăzăreni, Nojorid ori Popești. Dintre comune, cea mai mare sumă a primit-o Oșorhei: 680.000 lei.
La categoria orașe, Nucetul a primit o alocare de 238.000 lei, Valea lui Mihai și Săcueni de câte 200.000 lei, în timp ce Ștei a primit 680.000 lei și Aleșd 750.000 lei.
Între municipii, alocația cea mai mică o are Salonta, cu doar 200.000 lei, Marghita a primit 700.000 lei, Beiușul 720.000 lei, iar Oradea 300.000 lei.
Repartizarea sumelor pentru fiecare comună, oraș și municipiu, precum și modul în care primăriile vor să utilizeze banii, pot fi consultate în documentul de mai jos.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.