La loc comanda! Consiliul Judeţean Bihor nu mai dă bani primăriilor de oraşe să-şi renoveze şcolile prin „concurs”, ci „pe priorităţi” discutabile

Consiliul Judeţean Bihor a anunţat vineri, printr-un comunicat de presă, că - după ce într-o şedinţă din 13 mai a Agenţiei de Dezvoltare Durabilă, căreia i-a alocat prin bugetul pe 2019 o sumă cu 45 milioane lei mai mare decât anul trecut, fiecare oraş bihorean va primi 100.000 euro plus TVA pentru a reabilita unităţi de învăţământ - de marţi şi până joi "a avut loc o serie de întâlniri de lucru între reprezentanţii CJ Bihor, ADD şi primării", stabilindu-se o nouă regulă de alocare a banilor, şi nu competiţia între primării.

Lista "obiectivelor" demonstrează, însă, că sub pretenţia că fondurile ar fi pentru reabilitarea şcolilor, o parte din ele vor fi cheltuite pentru achiziţii de terenuri sintetice ori servicii de... arhivare.

Dacă la începutul săptămânii CJ susţinea că fondurile vor fi alocate pe principiul "primul venit, primul servit", ceea ce sugera că de fapt nu toate oraşele vor beneficia de bani, la finele săptămânii tot CJ afirmă că distribuirea acestora se va face în baza unei prioritizări, din care a rezultat "forma juridică privind Acordul de parteneriat ce urmează a fi încheiat între fiecare unitate administrativ-teritorială şi ADD".

Concret, arată comunicatul CJ, "în prima serie" vor primi bani, câte 450.000 lei, primăriile din Beiuş, Ştei, Marghita, Nucet şi Vaşcău, fără a menţiona însă care au fost criteriile în baza cărora a fost stabilită această ierarhie, ci doar că "şi-au stabilit priorităţile privind obiectivele de investiţii pentru şcoli şi/sau grădiniţe".

Potrivit CJ, în Beiuş ar urma ca fondurile date prin ADD să fie utilizate la reabilitarea unui corp de clădire a internatului Colegiului Ioan Ciordaş, în oraşul Ştei pentru reparaţii şi dotări ale bazei sportive a şcolii gimnaziale Miron Pompiliu, reparaţii la Colegiul Naţional Avram Iancu şi la clădirea internatului Liceului Tehnologic Unirea, precum şi pentru un "sistem supraveghere video pentru patru locaţii şi teren sintetic (covor)".

În Marghita, banii daţi de CJ către ADD vor fi daţi, mai departe, de către ADD pentru "pregătirea unui studiu de fezabiitate pentru dotarea şi modernizarea Liceului Teoretic Horvath Janos", dar şi pentru realizarea unui "proiect tehnic şi de execuţie pentru C1 care reprezintă un teren sintetic de sport".

La Vaşcău, fondurile CJ direcţionate prin intermediul ADD vor fi utilizate pentru reabilitarea centralei termice, grupurilor sanitare, pentru achiziţia de aparatură la cabinetul de informatică şi de mobilier, dar şi pentru reabilitarea sălii de sport şi dotarea unor terenuri de sport ale şcolii generale Nicolae Bogdan.

În Valea lui Mihai, din banii CJ primiţi prin ADD, primăria a declarat că va reabiita şarpanta şi învelitoarea Liceului Tehnologic nr. 1 şi va achiziţiona echipamente pentru atelierul de lăcătuşărie şi pentru cel de comerţ.

La Nucet ar urma să fie făcute reparaţii la atelierul şcolii gimnaziale, iar la Săcueni banii vor fi împărţiţi între Liceul Teoretic Petőfi Sándor (pentru "obţinerea autorizaţiilor de funcţionare" şi achiziţia de "aparate şi instalaţii tehnologice de ultimă generaţie") Liceul Tehnologic nr. 1 Cadea (pentru "servicii de arhivare, sistem supraveghere şi dotarea atelierelor, laboratoarelor şi internatului") şi şcoala gimnazială Toldy din Sânnicolau de Munte (pentru "instalaţia de încălzire a grădiniţei din Cubulcut + reparare acoperiş şcoală în Sânnicolau de Munte").

Conform comunicatului CJ, "în zilele următoare vor fi transmise şi celelalte liste de priorităţi, respectiv vor avea loc încă patru întâlniri de lucru în sala de şedinţă a Consiliului Judeţean Bihor", termenul limită de "finalizare a acestui parteneriat" între CJ, ADD şi primăriile de oraşe fiind luna noiembrie.

Până în prezent, CJ nu a justificat de ce, în loc să aloce fonduri direct primăriilor, o face prin intermediul ADD, singurele explicaţii logice fiind că, pe de o parte, şefii instituţiei vor să evite votul consilierilor judeţeni, iar pe de altă parte că vor să justifice existenţa, cu tot mai mulţi angajaţi, a Agenţiei. Adică un fel de CJ paralel...