Locuitorii celor 101 oraşe şi comune din Bihor vor afla marţea aceasta cine le va cere voturile pe 9 iunie ca să conducă Consiliul Judeţean şi primăriile în următorii patru ani.
Înaintea încheierii depunerii candidaturilor la Birourile Electorale, BIHOREANUL vă arată ce obiective, dar şi ce şanse îşi dau competitorii, care formaţiuni au racolat candidaţi de la adversari, unde au cele mai mari sorţi de izbândă actualii primari şi unde pot să piardă, în ce localităţi partidele se vor bate cu adevărat şi unde nici nu se vor deranja.
Pe ansamblu, jocul politic continuă să fie dominat de Ilie Bolojan, care, deşi invincibil de un deceniu şi jumătate, a fost tentat să lase cale liberă unui secund la şefia CJ Bihor, la fel cum a făcut în 2020 la Primăria Oradea. De nevoie, rămâne însă mai departe în prim-plan...
Dilema PNL: Bolojan sau Mălan?
Până săptămâna trecută, liberalii bihoreni nu ştiau cine le va fi candidat la preşedinţia CJ Bihor, funcţia cea mai reprezentativă şi cu cea mai mare greutate politică. Nu pentru că n-ar fi avut nicio opţiune, ba dimpotrivă, aveau două variante: actualul preşedinte Ilie Bolojan (foto) şi vicepreşedintele Mircea Mălan.
Aflat din 2004 în "prima linie", ca prefect şi apoi secretar general al Guvernului, din 2008 edil al Oradiei, iar din 2020 şef al administraţiei judeţene, Bolojan era înclinat să-i cedeze candidatura lui Mălan, ca acum patru ani, când l-a "lăsat" la Primărie pe Birta. "Socoteala era că pe realizările din ultimii trei ani Mălan poate câştiga şefia CJ Bihor, iar în următorii patru ani să adune şi altele ca să câştigăm şi în 2028", a explicat un liberal.
Atât doar că, avându-l pe Mălan candidat, PNL trebuia să afle dacă poate păstra şi majorităţile de acum, atât la "parlamentul" judeţean, cât şi în Consiliul Local Oradea. Dilema a fost tranşată de un sondaj încheiat miercurea trecută, iar decizia a fost luată joi. Într-o şedinţă care a durat doar 20 de minute şi de la care au lipsit atât Bolojan, cât şi Mălan (ambii plecaţi în judeţ să facă campanie candidaţilor la primării), cei 35 de membri ai Biroului Politic Judeţean au votat în unanimitate ca la Primăria Oradea să candideze edilul în funcţie, Florin Birta, iar la şefia CJ Bihor tot Bolojan. În aceeaşi seară, decizia a fost validată, tot cu unanimitate, de Consiliul Director, din care fac parte 123 de liberali.
Câştigul mai mare
Sondajul liberalilor a urmărit să indice în ce măsură pot câştiga cu oricare dintre cei doi, fiecare având un grad de impact diferit asupra votului pentru listele de consilieri, dar şi asupra candidaturilor la primării.
Potrivit surselor BIHOREANULUI, datele arată că Mălan ar fi câştigat şefia CJ Bihor cu 41% şi ar fi asigurat colegilor o majoritate simplă, cu 18 sau 19 mandate de consilier judeţean, respectiv 17-18 mandate de consilier municipal.
În schimb, Bolojan ar fi cotat cu 74% (în 2020 a avut 61,51% din voturi) şi ar aduce 21-22 mandate de consilier judeţean, respectiv 19-20 de consilier local în Oradea, ceea ce înseamnă că ar rezolva problema majorităţii de două treimi, fără de care nu pot fi votate proiectele importante.
Cum în prezent PNL are la CJ 22 mandate, iar la CLO 20, a devenit clar că varianta Bolojan e cea mai profitabilă. Inclusiv primarii din judeţ au insistat ca el să continue. "Una-i să spui că eşti în tandem cu Bolojan, pe care îl ştie tot Bihorul, alta cu Mălan, care-i mai puţin cunoscut", a explicat sursa.
Favoriţi de la PNL
Sondajul arată, de asemenea, că primarul Oradiei, Florin Birta (foto), stă mai mult decât confortabil, fiind cotat cu 66% (sub scorul de 70,13% din 2020, dar mult înaintea candidaţilor UDMR şi PSD), iar în judeţ PNL poate spera să păstreze 40-42 dintre cele 48 primării câştigate în 2020.
Pe 9 iunie, PNL Bihor va avea candidaţi la 97 de primării. Cum alegerea se tranşează într-un singur tur, sunt favorizaţi din start actualii deţinători ai funcţiilor. Cel mai uşor de menţinut ar fi cele cu edili veterani, cu 4-8 mandate în spate şi cu rezultate bune: Sântandrei (Ioan Mărcuş, în funcţie din 1990), Vârciorog (Vasile Cociuba, la ultimele două scrutinuri fără contracandidat), Aştileu (Vasile Lazăr), Oşorhei (Ioan Gligor), Ştei (Iulian Balaj), Rieni (Gheorghe Bota), Drăgăneşti (Florina Man), Cefa (Dumitru Bărnău), Aleşd (Ioan Todoca - acesta în ciuda faptului că în 2020 a fost declarat colaborator al fostei Securităţi), Roşia (Remus Moţiu), Cociuba Mare (Mihai Sferle - edilul primei comune practic fără asistaţi social). Exemplele pot continua cu Balc, Olcea, Şoimi, Dobreşti, Bunteşti, Curăţele, Holod, Avram Iancu, Mădăras, Sânnicolau Român, Lăzăreni, Vadu Crişului, Şuncuiuş, Ciumeghiu.
La Beiuş, actualul primar Gabriel Popa, deşi mediocru, ar avea 42% în sondaj, pe când adversarul cel mai bine situat, PSD-istul Gligor Sabău, 24%. La Tileagd, Suplacu de Barcău şi Abram, edilii Adrian Codrean, Nicolae Tivadar şi Gabriel Nuţaş la fel (pe cel din urmă PSD a şi încercat să-l racoleze, dar fără succes).
În schimb, la polul opus, vicepreşedintele CJ Bihor Călin Gal, trimis să candideze la Primăria Sânmartin, unde PSD-istul Cristian Laza este favorit, are o misiune imposibilă, aşa că i-a fost rezervat un loc şi pe lista de consilieri judeţeni, ca să-şi păstreze funcţia actuală dacă PNL îşi conservă majoritatea.
Rămân ale PSD
PSD va avea candidaţi la 95 de primării. La Oradea aspiră consilierul Adrian Madar, convins că "vom avea cel mai bun scor de după 1989", iar la CJ Bihor şeful interimar al organizaţiei judeţene, Aurel Mohan (foto), şi acesta foarte încrezător. "Vrem să dublăm numărul de consilieri municipali de la 3 la 6, iar cel de consilieri judeţeni să-l creştem de la 6 la 9", a declarat Mohan.
De asemenea, PSD Bihor vrea să-şi sporească zestrea de primari de la 28 la "peste 30". Parţial a şi reuşit deja, racolându-i pe edilii PNL din Tinca, Teodor Coste, şi din Boianu Mare, Ioan Bandula, la fel cum i-a înrolat, dintre PNL-iştii din CJ Bihor, pe Dorin Boca şi Florin Ciora.
PSD-iştii nu au făcut niciun sondaj, în ciuda subvenţiilor generoase primite de partid, dar bazându-se pe rezultatele colegilor şi pe slăbiciunea rivalilor sunt convinşi că majoritatea primarilor îşi vor păstra mandatele. E cazul lui Cristian Laza (Sânmartin), al edililor din Derna (Serghei Iarko), Pietroasa (Alin Laza), Gepiu (Ioan Purge), Budureasa (Adrian Magda), Căbeşti (Corina Ene), Remetea (Ionel Copil), Pocola (Vasile Birta), Ceica (Ana Şovre), Sâmbăta (Mariana Laza), Batăr (Ioan Mughiuruş), Tulca (Daniel Avrămuţ), Ineu (Dumitru Togor), Ţeţchea (Florin Cazan), Copăcel (Silviu Petriţa), Borod (Sorin Sarca - acesta în ciuda anchetării soţiei pentru fraude cu fonduri europene) ori Nucet (Mircea Tuduce).
DE LA STÂNGA... Primii care şi-au prezentat candidaţii la alegerile locale au fost, miercurea trecută, PSD-iştii orădeni, cu ambiţiosul aspirant la Primărie, Adrian Madar, în frunte. Sâmbătă au urmat liberalii, duminică UDMR-iştii, apoi Alianţa Dreapta Unită şi AUR. Multe dintre pozele de acum vor rămâne simple amintiri, ca în albumele de familie...
Pe etnie
UDMR Bihor va avea candidaţi de primar în "peste jumătate din localităţi", spune preşedintele Cseke Attila (foto), pretendent la şefia CJ Bihor, în tandem cu Biró Rozalia la Primăria Oradea. În prezent, UDMR Bihor are 21 de edili, iar obiectivul este "să păstrăm ce avem", inclusiv cele 6 mandate din CJ Bihor şi cele 4 din Consiliul Local Oradea.
Primarii UDMR, de altfel, au emoţii şi mai mici decât cei ai PNL sau PSD, pentru că aproape toate localităţile unde concurează sunt locuite preponderent de etnici maghiari: Borş, Biharia, Tămăşeu, Sălard, Sâniob, Roşiori, Diosig, Petreu, Cherechiu, Buduslău, Şimian, Tarcea, Sălacea, Viişoara, Tăuteu, Valea lui Mihai şi altele din nordul judeţului.
Deşi nedeclarată, ambiţia UDMR este, de asemenea, să "recupereze" primăriile Chişlaz, câştigată în 2020 de liberalul George Bezi, şi Cetariu, unde în funcţie este Biró Ferenc, de la Alianţa Maghiarilor din Transilvania (fost PPMT).
În Salonta, unde etnicii maghiari nu sunt net majoritari, dar şi în Paleu, situaţia edililor Török László şi Somogyi László nu pare periclitată, iar asta fiindcă etnicii români îşi vor împărţi voturile pentru candidaţii mai multor partide.
Fără "stele"
USR, care în 2020 a ratat intrarea în CJ Bihor şi în CLO şi nu a câştigat nici o primărie, ar vrea ca de data asta să aibă măcar consilieri judeţeni şi municipali în Oradea. Sub steagul Alianţei Dreapta Unită, formată cu PMP şi Forţa Dreptei, vor încerca să adune voturi având drept candidaţi la Primăria municipiului şi la şefia CJ pe fostul subprefect Daniel Palaghianu şi respectiv pe Alex Orjan, jurist în Ştei, a căror datorie este să tragă, de fapt, listele pentru consilii.
ADU va avea candidaţi la 30 de primării, spune preşedintele USR Bihor, Silviu Dehelean. Unii sunt perdanţii din 2020 (de pildă Sebastian Bradea la Aleşd), alţii racolaţi de la PNL (consilierul Sergiu Sala la Salonta), iar în alte părţi îşi va încerca norocul cu consilierii în funcţie (Traian Cosor la Sântandrei, Emil Popa la Beiuş).
Şi AUR vrea să treacă pragul electoral, scoţându-i în faţă pe fostul şef ALDE Bihor Ciprian Blejan (foto), candidat la CJ Bihor, şi pe antreprenorul Costel Moza, candidat la Primăria Oradea, însă reprezentanţii organizaţiei au refuzat să declare în câte alte oraşe şi comune vor mai avea candidaţi la primării. De altfel, vinerea trecută, George Simion încă dădea anunţuri pe WhatsApp că se caută candidaţi în peste 20 de localităţi din Bihor, de la Aştileu şi Borod până la Toboliu şi Uileacu de Beiuş.
La bătaie
Bătălii electorale, cu adevărat, sunt de aşteptat în aproximativ 30 de localităţi. La Pomezeu, PNL-istul Ioan Şora are motive să tremure în faţa consilierului PSD Viorel Ciuhandu, care i-a criticat constant ineficienţa, la Hidişelu de Sus consilierul PSD Alexandru Tirla, care în trecut a pierdut de trei ori în faţa edilului PNL Adrian Petroi, de data asta l-ar putea învinge.
La Lunca va fi "care pe care" între primarul PNL Ioan Popa şi fostul consilier judeţean PNL Dorin Boca, trecut la PSD, la Criştioru de Jos edilul liberal Fănel Tulvan trebuie să-şi apere poziţia în faţa viceprimarului Călin Tulvan, fost coleg de partid, dar trecut tot la PSD. 
În Brusturi se prevede un război total între primăriţa PSD Livia Bârlău (foto), judecată pentru tentativă de omor, dar păstrată drept candidată, şi consilierul PNL Radu Gavra. "Primăriţa şi-ar fi aranjat doi contracandidaţi de formă, de la AUR şi de la PUSL, ca să "spargă" voturile care altfel s-ar duce la Gavra", zice un localnic.
Probleme ar putea avea şi primarul UDMR din Lugaşu de Jos, Sorban Levente, fiindcă PSD nu şi-a pus candidat la Primărie, iar din partea PNL îl va înfrunta directoarea şcolii din comună, Loredana Berzovan, o fostă susţinătoare devenită o contestatară radicală, care îi cunoaşte slăbiciunile şi este şi motivată. Condiţii elementare în politica de azi...
BIZARERII
Blat, trădări, abandonuri şi cedări
Alegerile din 9 iunie nu sunt lipsite nici de aspecte pitoreşti, cum ar fi un mic "blat" al PNL, care nu şi-a pus candidat la Primăria Tărcaia, comună cu mulţi etnici maghiari, ca să nu permită câştigarea ei de către UDMR, chiar cu preţul rămânerii în funcţie a PSD-istului Aurel Ille.
La Finiş, primarul PSD Ioan Man, faimos ca hoţ de lemne din pădure, a cedat candidatura nimănui altcuiva decât propriei soţii, Apolonia Man, care îi este şi subalternă în primărie, iar edilul PSD-ist din Uileacu de Beiuş, Gheorghe Cuciula, o lasă să candideze pe predecesoarea sa, Mihaela Sabău, căreia i-a expirat o "condamnare" primită de la ANI.
La Popeşti, Dorin Curtean a vrut să dezerteze de la PNL la PSD, supărat pe liberali fiindcă nu i-au promis un loc pe listele de... deputaţi, la toamnă. În final, însă, s-a... răzgândit.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.