Bihoreanul tipărit

O doctoriţă orădeancă luptă împotriva coronavirusului în Marea Britanie, ţară fruntaşă în Europa la numărul deceselor provocate de Covid-19. Anamaria Dwyer, fostă Borşa, se află în prima linie ca medic urgentist într-un spital din oraşul Doncaster, unde peste 200 de cadre medicale s-au infectat, iar două şi-au şi pierdut viaţa la datorie. 

Primarul Ilie Bolojan vrea să înființeze, în premieră națională, o agenție de achiziții care să cumpere pentru oraș bunuri en gros, la prețuri sub cele ale pieței. Consiliul Local va fi chemat să aprobe luna aceasta înființarea unei structuri cu un buget de minimum 1 milion de euro care să cumpere ieftin, inclusiv în vederea revânzării, de la echipamente medicale și corpuri de iluminat până la mobilier și coșuri de gunoi.

Testarea Covid a comunităţilor de romi din Bihor a fost oprită înainte să înceapă cu adevărat, chiar la finele stării de urgenţă, din ordin de la Bucureşti. După eşecul de la Vadu Crişului, cauzat de împotrivirea localnicilor, fapt ce a dus la carantinarea coloniei, autorităţile pregăteau o nouă încercare, abandonată însă la indicaţia Institutului Naţional de Sănătate Publică şi Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

Luni, 18 mai, a apărut o nouă ediție a BIHOREANULUI tipărit. Ziarul vă prezintă o serie de aspecte ale pandemiei, pornind de la povestea unei doctorițe orădence aflate în linia întâi în Marea Britanie, testarea eșuată a coloniei de țigani din Vadu Crișului, recensământul dosarelor penale deschise în Bihor şi până la măsurile pentru aprovizionarea orădenilor cu măști ieftine, dificultățile repornirii economiei locale și sfaturile unui cunoscut psiholog, care ne atrage atenția că „distanţarea socială nu înseamnă distanţare emoţională”.

O echipă de voluntari gătesc meniuri alese pentru cadrele medicale din linia întâi din Oradea. În frunte cu bucătari profesionişti, inimoşii se întâlnesc în bucătăriile unor restaurante de top din oraş, unde, folosind alimente cumpărate din donaţii, pregătesc bucate savuroase, "îndulcind" pandemia.

Dintotdeauna, oamenii au încercat să-şi imagineze viitorul, sperând mereu că zilele care vor urma vor fi mai bune. Când însă vine vorba de climă, speranţele sunt adesea înlocuite de alerte. O aplicaţie dezvoltată de National Geographic arată că în anul 2070 Oradea ar putea ajunge un oraş secetos, cu veri caniculare şi ierni blânde.

Un oraş prietenos cu mediul înconjurător trebuie să aibă, obligatoriu, un transport public eficient şi atractiv pentru cetăţeni. „Îmbunătăţirile şi dotările pe care le facem au în vedere şi grija faţă de mediu”, spune Adrian Revnic, directorul tehnic al societăţii de transport public din Oradea. Ca orădenii să circule cât mai puţin cu maşinile, Primăria şi OTL au comandat 20 de tramvaie noi, 16 autobuze hibride, dar şi amenajarea unor parcări în care şoferii care-și lasă mașinile să fie „recompensaţi” cu bilete OTL. De asemenea, din această vară, orădenii vor putea închiria biciclete şi trotinete electrice tot de la OTL!

Pentru a evita răspândirea Covid-19, poliţiştii locali transferă zilnic zeci de români repatriaţi prin Borş. Echipaţi jumătate de zi în costume de protecţie etanşe, în care transpiră şi respiră greu, poliţiştii transportă la centrele de carantină ori spre judeţele vecine muncitori români rupţi de oboseală, repatriaţi din Occident după ce criza i-a lăsat fără slujbe.

Chiar dacă au asigurat cu maşini "de serviciu" o cincime din angajaţi, şefii Consiliului Judeţean Bihor nu sunt stare să-i aducă şi să-i ţină la muncă. Experiment BIHOREANUL: la mijlocul săptămânii trecute, mai mult de 20 de salariaţi, în frunte cu preşedintele Pásztor Sándor, s-au prezentat la lucru cu întârziere ori chiar deloc, deşi 35 din totalul de 152 au maşini plătite de instituţie.

Se pregătesc noutăţi la examenele auto, pentru ca bihorenii să nu-şi mai aştepte ore în şir rândul la proba practică, în bătaia soarelui ori a ploii. Prefectura vrea ca Serviciul Permise să asigure aspiranţilor la şoferie programări online, cu alegerea inclusiv a orei pentru susţinerea probei "de traseu", iar examinatorii să respecte un cod de conduită care să prevină şi să sancţioneze abuzurile.

Unii pacienţi cu Covid-19 stau în Spitalul Municipal din Oradea şi de aproape două luni, fiindcă testările continuă să indice existenţa virusului în organismele lor. Pandemia Covid-19 provoacă drame neștiute, care „mușcă” luni din viețile bolnavilor! BIHOREANUL prezintă povestea unui orădean internat vreme de 52 de zile şi a altor doi bihoreni care sunt blocaţi într-un salon încă din luna martie, toți fără simptome, care se plâng de faptul că au fost supuşi mai multor teste cu rezultate neconcludente, bănuiala fiind că probele biologice le-au fost prelevate greşit.

Studenţii orădeni se plâng că unii profesori nu se obosesc să le predea de la distanţă. Mulţi dintre dascălii Universităţii din Oradea s-au rezumat să le trimită studenţilor cursurile aferente semestrului II, scrise într-un limbaj greu de înţeles şi fără să le mai dea tinerilor explicaţii sau, mai rău, le trimit fotografii neclare făcute unor cărţi.

Luni, 11 mai, a apărut un nou număr din BIHOREANUL tipărit, împreună cu suplimentul de educație ecologică Oradea Noastră, cu un conţinut variat şi bogat în informaţii exclusive. Dintre subiectele noii ediţii: Unii pacienţi cu Covid-19 stau în Spitalul Municipal şi de aproape două luni, fiindcă testările continuă să indice existenţa virusului în organismele lor; La semnalul BIHOREANULUI, Prefectura pune capăt haosului de la examenele auto; În pandemie, stațiunea balneară Consiliul Județean Bihor a devenit... sanatoriu de lux; Românii care se întorc în țară: cine sunt? de ce vin? cum sunt duși spre casele lor?

În judeţ există aproape 200 de "detectorişti", cum le place lor să li se spună, care caută cu ajutorul detectoarelor de metale comori ascunse sub pământ. Unii dintre ei au găsit monede vechi de peste 2.000 de ani, obiecte folosite de oamenii preistorici la vânătoare, bijuterii, decoraţii din bronz şi argint, iar mai nou arme din secolele XIV-XV î.Hr.

Un ONG din Oradea a reuşit să strângă 800.000 lei pentru dotarea spitalelor în vreme de pandemie, mobilizând bihorenii şi companiile locale. În urma apelului la donaţii făcut de Fundaţia Comunitară, membrii acesteia achiziţionează echipamente şi aparatură indispensabile pentru Spitalul Municipal, între care kituri pentru mii de testări, trei aparate de ventilare mecanică şi 10 monitoare de semne vitale.

S-a pronunţat primul verdict în dosarul orădencei care s-a pretins executor judecătoresc şi a încasat peste 230.000 euro pentru case şi terenuri vândute pe hârtie. Tribunalul Bihor a condamnat-o pe Daniela Moca la 3 ani şi 7 luni de închisoare cu executare, în timp ce funcţionara de la Oficiul de Cadastru care a ajutat-o, Rozica Pantea, a încasat 3 ani şi 8 luni de detenţie, instanţa dispunând, în premieră, ca instituţia să achite imensul prejudiciu în solidar cu angajata coruptă.

În mod paradoxal, pandemia a obligat bihorenii la un efort de adaptare ale cărui efecte pozitive s-ar putea vedea şi după încheierea restricţiilor. Criza a "învăţat" populaţia să navigheze în spaţiul online, companiile vor fi obligate să adopte pe viitor telemunca, ţăranii să îşi refacă grădinile, operatorii din turism să promoveze Oradea ca o destinaţie sigură, iar Primăria să accelereze debirocratizarea serviciilor.

După 12 ani de când dejecţiile din cartierul ridicat de Călin Raita în Paleu sunt "vidanjate" pe terenurile vecine, autorităţile au aflat, în sfârşit, că reţeaua este complet ilegală. În urma unui articol al BIHOREANULUI care arăta că mizeriile de la casele din Orizont "răsar" din pământ pe terenurile agricole, comisarii Gărzii de Mediu Bihor au depistat că reţeaua de canalizare se varsă într-o vale şi că Raita n-a avut niciodată autorizaţie de mediu.

Forţaţi să facă şcoală de la distanţă, elevii şi dascălii bihoreni simt că bat pasul pe loc. Chiar dacă profesorii folosesc platforme educaţionale pentru lecţii online, mulţi dintre elevi nu sunt motivaţi să înveţe ori să-şi facă temele, pentru că ştiu că oricum nu vor primi note, astfel că materia aferentă acestor luni de şcoală va trebui recuperată la toamnă.

La instalarea în funcţie, în decembrie, fiul său de 9 ani a lăcrimat după ce un apropiat al familiei i-a spus, mai în glumă, mai în serios, că urma să-şi vadă tatăl mai rar. A devenit părinte "la distanţă" mai rapid decât ar fi bănuit, pentru că la jumătatea lunii februarie, când au început să vină prin Borş primii repatriaţi din Europa, câteva zile la rând n-a mai ajuns acasă. Prefectul Dumitru Ţiplea spune, totuşi, că nu regretă că a "prins" criza, deoarece "în vremuri grele se vede cine are caracter şi cine nu". 

Șantieriștii sapă, lucrează și pleacă. În urma lor rămân grădini distruse, mizerii și șanțuri acoperite de mântuială. Deseori, riveranii ajung chiar să regrete investițiile făcute în zonă! Presată de orădeni, municipalitatea a aplicat în ultimele șase luni 12 amenzi în valoare de câte 10.000 lei operatorilor de utilități CAO, Distrigaz, Electrica și Termoficare pentru mizeria lăsată în urma lucrărilor la rețele.

În vreme ce numeroase cadre medicale, militari și funcționari se luptă cu coronavirusul, încercând să atenueze efectele pandemiei, unii slujbaşi ai statului o transformă în sursă de îmbogăţire. BIHOREANUL vă dezvăluie cum au ajuns în cătuşe Munteanu Matei şi Viorel Chiş, cei doi agenţi de frontieră care au scăpat de carantină şapte bihoreni întorşi din Germania. Înregistraţi fictiv ca şoferi pe maşini de transport marfă şi lăsaţi acasă, cei șapte bărbaţi din Tăuteu şi Popeşti au fost dibuiţi că minţiseră de un poliţist comunal şi au ajuns puşi sub acuzare, motiv pentru care, ca să-şi uşureze pedeapsa, au denunţat „filiera” în faţa ofițerilor Direcţiei Generale Anticorupţie.

Cei patru voluntari orădeni care au format prima misiune medicală internaţională în sprijinul Italiei s-au dovedit profesionişti de primă mână şi caractere de oţel. Specialişti în medicina de urgenţă şi în terapie intensivă, doctorii Alin Suciu, Monica Dacz, Dragoş Botea şi asistenta Alexandra Pop au "redat mândria României", câştigând respectul şi prietenia confraţilor italieni, hotărâţi ca de Paştele următor să vină la Oradea.

Luni, 4 mai, a apărut o nouă ediție a BIHOREANULUI tipărit. Dintre subiecte: Povestea celor doi poliţişti de frontieră din Vama Borş, arestaţi pentru corupţie fiindcă au „taxat” un grup de români întorși din Germania, înregistrându-i drept șoferi de TIR ca să-i scape de carantină; Prefectul Dumitru Țiplea: „Repornirea societăţii şi a economiei va fi lentă şi de durată”; Povestea emoționantă a voluntarilor orădeni care au mers în Italia lovită de coronavirus; După 12 ani în care a fost protejat, Călin Raita e pus la plată pentru mizeriile din Paleu...

În această primăvară, 19 păduri din Bihor au fost cuprinse de flăcări, din cauza oamenilor care au dat foc păşunilor. În ciuda acestui fenomen, autorităţile locale par dezinteresate. Noul șef al Direcţiei Silvice spune că pădurile sunt devastate de incendii şi de gunoaiele aruncate de oameni. „Primăriile nu au reţea de voluntari şi nici dotările minimale”, declară Teodor Suciu, într-un interiu acordat BIHOREANULUI. Fiind şi consilier judeţean PNL, a propus şi soluţii concrete pentru păstrarea pădurilor intacte. Deocamdată, fără ecou..

Pandemia a îngheţat piaţa imobiliară locală, deoarece populaţia închisă în case evită să facă investiţii de teama crizei economice care se anunţă. În vreme ce majoritatea cumpărătorilor aşteaptă scăderea preţurilor, de peste o lună cererea de locuinţe este limitată la persoane obligate să se mute şi la cele care, exasperate să stea închise cu copiii în bloc, îşi permit o casă cu curte.

În timp ce multe firme şi-au închis ori au redus activitatea, o companie din Oradea refuză săptămânal comenzi de 3 milioane de euro. Producătoare de lavete şi mopuri din microfibre care sunt folosite în toate spitalele din Anglia, pentru că dezinfectează suprafeţe folosind doar apă, compania orădeană Decitex este asaltată de clienţi noi, pe care trebuie să îi refuze, pentru ca angajaţii fabricii să nu fie... surmenaţi.

O tânără orădeancă a stat 8 zile în carantină şi alte 29 în Spitalul Municipal, unde i s-au făcut în total 15 teste până să fie declarată sănătoasă şi lăsată acasă în izolare. Dora Fekete a povestit despre calvarul prin care a trecut după ce a fost diagnosticată cu coronavirus, despre frica provocată, culmea, mai puţin de boala în sine şi mai mult de izolare, despre lipsa de comunicare a cadrelor medicale şi ştirile alarmiste văzute la TV.

BIHOREANUL vă prezintă în exclusivitate cum arată viaţa în linia întâi pentru oamenii curajoşi care ţin piept coronavirusului, protejându-i de îmbolnăviri pe semenii lor. În Spitalul Municipal din Oradea, devenit anti-Covid, medici şi asistente care nu şi-au văzut familiile de o bună bucată de vreme muncesc asiduu, echipaţi din cap până-n picioare, pentru a salva pacienţii, iar forţele de ordine, expuse şi ele atât infectării, cât și confruntărilor cu persoane tot mai recalcitrante, execută misiuni-cheie pentru ca Bihorul să nu aibă focare de îmbolnăvire.

Prins la pescuit cu o maşină a sistemului sanitar, Pásztor Sándor rămâne şeful CJ Bihor şi continuă să nu facă nimic în lupta anti-Covid. Niciun partid din Consiliul Judeţean nu a propus revocarea din funcţie a politicianului, iar şefii UDMR Bihor, singurii care îl pot îndepărta din fruntea judeţului, refuză s-o facă pentru a-şi păstra şi înmulţi clientela de partid plantată în instituţii.