Inel mai scump: Inelul Metropolitan Oradea va costa mai mult, indiferent de viitorul traseu

Inelul Rutier Metropolitan Oradea s-a blocat în justiţie. După ce 21 de proprietari din Cheriu, comuna Oşorhei, s-au opus din start ca şoseaua să le străbată terenurile şi au deschis un proces la Tribunalul Cluj, care iniţial le-a respins acţiunea, Curtea de Apel Cluj le-a dat parţial dreptate şi a motivat de ce proiectul nu este în regulă. 

BIHOREANUL a încercat să afle ce înseamnă sentinţa şi ce efecte va avea asupra proiectului, dar şi ce vor face mai departe cei expropriaţi. Deocamdată, singura certitudine e că realizarea şoselei va costa şi va dura mai mult. Ba, oamenii chiar riscă exproprieri în plus. 

Bolojan: va continua 

Pe 1 februarie, Curtea de Apel Cluj a publicat hotărârea definitivă adoptată pe 15 decembrie în procesul pornit la finele anului 2021 de proprietarii din Cheriu împotriva CJ Bihor. În aceeaşi zi, administraţia judeţeană anunţa printr-un comunicat că sentinţa nu înseamnă automat blocarea proiectului Inelului Rutier Metropolitan (IRM).

Deşi în motivare judecătorii au arătat că CJ Bihor nu a avut la bază vreun studiu de trafic şi nu a justificat traseul ales prin intravilanul satului, Ilie Bolojan a transmis că proiectul nu va fi stopat. "Până la sfârşitul acestei săptămâni vom avea o întâlnire tehnică în care vom stabili cu exactitate ce este de făcut pentru a respecta hotărârea judecătorească şi pentru a continua proiectul", a arătat şeful CJ.

Totodată, administraţia judeţeană a precizat că va adopta apoi noi hotărâri pentru realizarea obiectivului de investiţii, "cu respectarea considerentelor deciziei Curţii de Apel Cluj".

Traseu nejustificat

Potrivit motivării instanţei, proiectul IRM nu vizează realizarea unui simplu drum de legătură între Oşorhei, Sânmartin şi Nojorid care ocoleşte şi Oradea, ci este o "variantă ocolitoare a municipiului Oradea", legătura între comune fiind "un obiectiv secundar".

Prin urmare, fiind o "variantă ocolitoare" ce colectează traficul de pe trei drumuri naţionale (DN1 Oradea-Cluj, DN76 Oradea-Deva şi DN79 Oradea-Arad), trebuia respectată o prevedere a OG 43/1997 privind drumurile publice, potrivit căreia "pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres, drumuri internaţionale «E» şi drumuri naţionale se realizează variante ocolitoare, situate, de regulă, în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic".

Aşadar, a arătat instanţa, proiectul "trebuia realizat în principiu în afara intravilanului localităţilor, iar amplasarea sa în intravilan trebuia să fie justificată în mod corespunzător", ceea ce nu s-a întâmplat, pentru că - deşi administraţiile locale implicate, adică CJ Bihor şi primăriile Oradea, Oşorhei, Sânmartin şi Nojorid - au avut "întâlniri de lucru în care au analizat peste 10 variante de traseu", justificarea celei alese în final "nu s-a materializat prin semnarea unor înscrisuri".

Fără studiu de trafic

Judecătorii au arătat, de asemenea, că proiectul trebuia să aibă la bază un studiu de trafic, pe care CJ Bihor l-a avut abia în februarie 2023, deci după ce a adoptat hotărârile 139/10.06.2022 (aprobarea indicatorilor tehnico-economici), 203/18.08.2022 (aprobarea Studiului de Fezabilitate şi actualizarea indicatorilor) şi 248/22.09.2022 (aprobarea declanşării procedurilor de expropriere şi însuşirea raportului de evaluare a terenurilor expropriate).

La proces, CJ Bihor s-a apărat susţinând că scopul era construirea unui drum judeţean, nu a unuia naţional, supus reglementărilor din OG 43/1997, însă judecătorii au decis contrariul: "studiul de trafic era obligatoriu".

Încadrare tehnică greşită

Instanţa a reţinut şi că CJ Bihor a greşit încadrarea în clasa tehnică IV (specifică unui drum judeţean), folosind date din Recensământul de trafic realizat în 2015 şi date furnizate de CNAIR pentru trei posturi de măsurare (pe DN1 în Oşorhei – 7.627 vehicule/zi, pe DN76 în Hidişelu de Sus – 5.860 vehicule/zi şi pe DN79 în Nojorid – 7.784 vehicule/zi), cărora nu le-au aplicat coeficienţi de creştere pe viitor. 

CJ Bihor s-a apărat arătând că, după darea în folosinţă a Inelului, traficul va depăşi doar temporar numărul maxim de vehicule pentru un drum de clasa III (3.500 /zi), în prezent fiind "în diferite stadii de execuţie şi alte lucrări de infrastructură de mare amploare" (A3, DX Oradea – Arad, legătura centura Oradea - A3, centurile Oşorhei, Sânmartin, Nojorid, Biharia şi Inelul Rutier Metropolitan de Nord), iar "traficul de tranzit se va muta pe aceste rute". Totuşi, judecătorii au obiectat că CJ Bihor nu a precizat când anume vor fi deschise acestea circulaţiei. 

Mai mult, instanţa a constatat că "încadrarea IRM s-a realizat în mod greşit în clasa tehnică IV în loc de clasa tehnică III", urmarea fiind că prin proiectul tehnic "determinarea elementelor profilului drumului (număr de benzi, lăţimea părţii carosabile, benzilor de încadrare şi acostamentului) s-a realizat în funcţie de clasa tehnică greşită a drumului".

Fără implicaţii majore 

Şefa Compartimentului Juridic al CJ Bihor, Mihaela Roşan (foto), a declarat BIHOREANULUI că "vom întreprinde toate măsurile necesare pentru a respecta decizia Curţii de Apel Cluj", dar aceasta nu are implicaţii juridice care să "îngroape" proiectul. Concret, vor fi propuse noi HCJ-uri pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici (ai traseului şi costurilor), a unui proiect tehnic refăcut pentru un drum de clasa III şi pentru un nou culoar de expropriere.

"Pentru că instanţa a luat în considerare studiul de trafic făcut anul trecut şi a aplicat coeficienţi de creştere a traficului în perspectivă, acest lucru a căpătat autoritate de lucru judecat, deci nu va trebui făcut altul. În schimb, trebuie refăcut proiectul tehnic pentru un drum naţional, cum a decis instanţa, chiar dacă noi facem un drum judeţean", consideră jurista. 

În ce priveşte exproprierile, Roşan afirmă că rămân valabile, "pentru că reclamanţii nu au contestat deciziile de expropriere, iar Judeţul s-a întăbulat pe terenuri". 

Mai scump 

Pe de altă parte, şeful Direcţiei Tehnice, Filip Cheşeli (foto), afirmă că traseul ales era singurul posibil. "Legea nu interzice ca un drum să treacă prin intravilan, ci impune ca în acest caz justificarea traseului să fie temeinică, ceea ce vom şi face. Vom arăta că 90% din Oşorhei este intravilan, că acest traseu afectează cel mai puţin proprietarii, că e vorba de terenuri agricole şi nu se demolează nimic, dar şi că alte trasee ar presupune afectarea de situri naturale şi scoaterea din circuitul forestier a unor suprafeţe de pădure mai mari".

Directorul spune că proiectul tehnic va fi refăcut pentru clasa III de drumuri, ceea ce înseamnă că platforma drumului va fi lărgită de la 8 la 9 metri, deci şi noi exproprieri în acest scop. "Pentru că vom face un drum cu profil de DN, costurile ar putea creşte cu 12%", zice Cheşeli.

Noi procese 

Claudiu Someşan (foto), cel care a deschis procesul contra CJ Bihor, convingându-i pe ceilalţi 20 de săteni să i se alăture ulterior, e revoltat de posibilitatea continuării pe acelaşi traseu. 

După declaraţia lui Bolojan, Someşan a cerut Poliţiei Rutiere să nu avizeze proiectul după refacerea lui dacă şoseaua va tranzita intravilanul, motivând că, pentru a-şi lucra terenurile "fărâmiţate", oamenii nu o vor putea traversa decât punându-se în pericol.

"Ilie Bolojan doreşte să îşi impună în continuare traseul care nu ţine seama de cerinţele privind siguranţa circulaţiei şi de adaptarea la cerinţele pietonilor, persoanelor cu handicap şi de vârsta a treia", acuză Someşan, cerând totodată şi ca aleşii PSD şi UDMR din CJ Bihor să nu-şi dea voturile decât dacă traseul va fi scos în extravilan.

Pe de altă parte, el a declarat BIHOREANULUI că va ataca şi viitoarele HCJ-uri, şi deciziile de expropriere, şi avizele date deja de instituţiile statului: "Vom ataca tot, până ce traseul va fi modificat". Ceea ce înseamnă nu doar că, dacă va fi făcută, şoseaua va costa mai mult, ci şi că însăşi realizarea ei va dura mai mult. 

INEL CU FRÂNE
Termen de finalizare - 2025

Proiectul Inelului Metropolitan a fost propus de preşedintele CJ Bihor în 2021, fiind aprobat de consilierii judeţeni, cu o majoritate de două treimi, abia la a patra încercare, în septembrie 2022, când doi reprezentanţi PSD, Ioana Bara şi Ciprian Anta, s-au alăturat liberalilor, ulterior fiind excluşi de partid din "parlamentul" judeţean. 

Şoseaua urmează să aibă 17 km, pornind din DN1 înainte de intrarea în Oşorhei dinspre Săcădat, ocolind Oradea, Sânmartin, Băile Felix şi Nojorid, până în DN79. Finanţarea este asigurată din fonduri guvernamentale prin Programul Anghel Saligny (200 milioane lei) şi bugetele CJ Bihor şi Primăriei Oradea (80 milioane lei), care şi-au asumat proiectul în parteneriat cu primăriile celor trei comune şi cu Asociaţia ZMO.

În prezent, lucrările au ajuns la 20% stadiu de execuţie, fiind realizate între Oşorhei şi Felix de Porr Construct, iar între Felix şi Nojorid de asocierea Asfamixt, OPR Asfalt, Dacia Faber.