Cămătar în robă: Mafia imobiliară din Salonta, formată dintr-un avocat, un notar şi doi interlopi, a fost trimisă în judecată

Dosar exploziv trimis în judecată de Parchetul Curţii de Apel Oradea, după o anchetă a BIHOREANULUI: printre inculpaţi se află un avocat, un notar şi doi interlopi notorii. Mafia imobiliară condusă de avocatul salontan Sallak István, în cârdăşie cu secretara sa, cu un notar şi cu doi escroci fără scrupule, a lăsat fără case cel puţin 12 oameni, prin cămătărie, şantaje şi înşelăciuni.

Inculpatul şi-a folosit calitatea de avocat, care îi conferea o poziţie de maximă credibilitate, pentru a profita de credulitatea şi vulnerabilitatea unor oameni care aveau nevoie de ajutor, pentru că erau fie şomeri, fie bolnavi sau bătrâni.  Astfel este descris avocatul salontan Sallak István în rechizitoriul cu care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea l-a trimis în judecată fiindcă, în loc să-și apere clienţii, şi-a creat o reţea de-a dreptul mafiotă şi i-a păcălit, aruncând în stradă oameni bătrâni, bolnavi sau neştiutori de carte.

Actul de acuzare, care îl inculpă şi pe notarul Szász Dénes, vorbeşte despre infracţiuni extrem de grave, de la abuz în serviciu, înşelăciune şi falsuri până la camătă şi exploatarea patrimonială a unor persoane vulnerabile, săvârşite în formă continuată. Toate au fost descoperite după o anchetă jurnalistică a BIHOREANULUI...

Chirie pentru propria casă

Ziarul a dezvăluit în toamna lui 2018 păţaniile unor salontani rămaşi fără case şi bani sau ajunşi datori după ce au fost înșelați de reţeaua avocatului Sallak István. Între victime era şi un fost consilier UDMR din Salonta, Gyulai Sándor (foto), executat silit pentru că nu a plătit chirie pentru propriul apartament.

Avocatul, spunea victima, s-a oferit să-i cumpere apartamentul cu 3 camere şi l-a convins să semneze o promisiune de vânzare, plus un contract în baza căruia, după finalizarea tranzacţiei, devenea chiriaş. Atât doar că locuința era şi a copiilor lui Gyulai, care moşteniseră partea mamei decedate, iar în ea încă trăia vechea proprietară, o octogenară cu drept de uzufruct viager, adică de folosință pe toată perioada vieții.

Ca atare, pentru vânzare ar fi fost nevoie și de acordul unui curator care să reprezinte interesele acestora. Cum o astfel de procedură presupunea un proces şi cheltuieli, Gyulai a hotărât să renunţe la vânzare, temporar, şi l-a anunţat pe avocat că afacerea nu se mai perfectează.

Doar că Sallak nu a anulat documentul semnat de fostul consilier local. Dimpotrivă, a încercat de trei ori să înscrie promisiunea de vânzare în CF, iar pentru că nu a reuşit, în final a înregistrat contractul de închiriere la Finanţe, iar apoi a cerut executarea silită a lui Gyulai, pe motiv că nu i-a plătit chirie.

În anchetă

După dezvăluirile BIHOREANULUI, cazul a ajuns în atenţia procuroarei Monica Pop de la Parchetul Curții de Apel Oradea. Doi ani mai târziu, pe 27 august 2021, zeci de poliţişti şi jandarmi descindeau la 51 de adrese din Salonta şi Oradea, locuinţe şi sedii de firme, precum și la cabinetele avocatului Sallak István şi ale notarilor Szász Dénes, Ion Giurgincă (din Salonta) şi Cornel Gârba (Oradea).

„Prin înşelăciune, şantaj, violenţă ori acordarea de împrumuturi cu dobândă mascată, suspecţii le-ar fi pretins părţilor vătămate să semneze actele de transfer ale imobilelor deţinute în favoarea membrilor grupării sau a persoanelor din anturajul acestora”, au transmis atunci poliţiştii, arătând că au fost puse sub învinuire 11 persoane. Între ele, avocatul Sallak şi doi dintre notarii percheziţionaţi, Szász și Giurgincă.

O adevărată reţea

După percheziţiile din 2021, peste poveste s-a lăsat tăcerea, dar ancheta a continuat. Luna trecută, dosarul a ajuns în faţa judecătorilor, cu 5 inculpaţi: avocatul Sallak, secretara sa, Mariţa Benea, notarul Szász şi doi interlopi, Farkas Alexandru (foto stânga) şi Farkas Lóránd.

Rechizitoriul îl descrie pe avocat drept un cămătar fără scrupule, care „vâna” proprietăţile unor vârstnici, oameni neştiutori de carte, cu probleme financiare sau căzuţi în patima alcoolului. „Inculpatul Sallak István a avut drept unic scop dobândirea dreptului de proprietate de către el sau de către personaje din anturajul său asupra unor imobile situate în Salonta şi Oradea”, arată actul de acuzare.

Pentru asta, avocatul şi-a creat un adevărat grup infracţional în care şi-a cooptat secretara şi doi interlopi notorii din Salonta, Farkas Alexandru, zis „Boni”, și Farkas Lóránd, zis „Poţ” (foto dreapta), folosiţi pentru a pune presiune pe victime.

Lecţia de escrocherie

„Banda” lui Sallak, zic anchetatorii, a făcut victime încă din 2016 și și-a continuat escrocheriile şi după ce a fost dată în vileag de BIHOREANUL. S-a oprit abia în august 2021, când toți au fost „călcaţi” de procurori.

Fiind avocat, Sallak era perceput ca „om al legii” şi inspira încredere, aşa că oamenii semnau fără să ezite actele care le erau puse în faţă. Este și cazul unui salontan căruia avocatul i-a dat în 2017 un împrumut de 5.000 euro cu o dobândă de 1.500 euro, bani pe care omul a înţeles că trebuie să-i returneze într-un an, până în 28 august 2018. Ca totul să fie „legal”, salontanul a fost dus în faţa notarului Szász unde, însă, în loc să semneze pentru credit, a fost pus să semneze un document pregătit de avocat ce atesta, în mod mincinos, că de fapt îi vinde acestuia casa, pentru care Sallak i-ar fi plătit 47.000 lei, sumă „achitată anterior semnării contractului”.

Pentru ca bărbatul să nu intre la bănuieli, în act era şi o precizare: dacă „vânzătorul” se răzgândeşte, o poate răscumpăra până la 28 august 2018, dar fără să se specifice suma pe care trebuia să o returneze, adică împrumutul real şi dobânda negociată, ori suma scrisă în contract, de 47.000 lei.

Urmarea? Când victima a dus cei 6.500 euro, pe 28 august 2018, a aflat că „înțelegerea” nu mai este valabilă şi că trebuie să restituie, de fapt, 47.000 lei, adică peste 10.000 euro. Fiindcă nu a avut de unde să-i dea banii pe loc, pe 29 august 2019 avocatul a înregistrat contractul de vânzare-cumpărare la CF, iar proprietarul a rămas pe drumuri.

Unul după altul

Prin aceeaşi metodă au fost înşelaţi doi fraţi, simpli muncitori, care l-au căutat pe Sallak ca să le împrumute 3.000 de euro. Cei doi au ajuns pe „mâna” secretarei avocatului, Mariţa Benea, care i-a dus în faţa aceluiaşi notar Szász, punându-i să semneze un document similar, că îşi vând apartamentul unde locuiau cu mama lor, pentru 40.000 lei. Pentru că băieţii n-au avut cum plăti, în final a achitat suma de 40.000 lei mama lor, de teamă că vor ajunge cu toţii în stradă.

Ancheta a scos la iveală şi alte soiuri de escrocherii. Un bătrân, de pildă, a fost păcălit că i se rezolvă dubla cetăţenie şi un loc de muncă în Ungaria, i s-au cerut copii după actul de identitate şi după cele de deces ale părinţilor, iar cu documentele respective a fost lăsat fără casa părintească.

„Scindări” la notari

O altă victimă a fost un salontan care în iunie 2018 a primit 350 lei ca să-i închirieze un chioşc unui acolit al lui Sallak. Omul a semnat pe o foaie că a primit banii, dar cu acel document escrocii au fabricat apoi o procură cu care, în final, după ce s-au plimbat pe la trei notari, s-au făcut stăpâni şi pe chioşc, şi pe terenul din jur, ba chiar şi pe casa bărbatului.

Pentru acea procură a fost trimis în judecată notarul Szász Dénes, la care escrocii au fost prima dată. Notarul a anulat pe 2 iulie procura, dar nu a făcut menţiunea în Registrul Național Notarial de Evidență a Procurilor și a Revocării acestora decât pe 28 septembrie 2018, când deja omul fusese lăsat fără proprietăţi.

De altfel, spun anchetatorii, banda avocatului colabora cu mai mulţi notari, atât din Salonta, cât şi din Oradea, între care Ion Giurgincă şi Cornel Gârba „realizând o scindare a autentificării actelor ce ar fi avut o succesiune logică de continuitate”, cu scopul de îngreuna orice acțiune care ar fi putut fi inițiată de către victime. Acesta e şi motivul pentru care unele isprăvi ale grupării au și fost descoperite târziu.

Bani sub sechestru

În rechizitoriul de peste 100 de pagini sunt prezentate şi alte înşelăciuni, pentru unele escrocii nemaiputând fi trași la răspundere din cauza prescrierii. Un zidar, de exemplu, a fost păcălit că poate obţine o lucrare în Anglia, iar pentru că s-a plâns că nu are bani, i s-a oferit un împrumut cu garanţie imobiliară, chit că locuinţa nu era toată a lui. Apoi, a fost urcat în avion şi abandonat într-un hotel din Anglia, de unde a reuşit să se întoarcă în țară abia după 2 luni, timp în care casa lăsată gaj îi fusese vândută.

Cert e că, după percheziţiile din 2021, anchetatorii au pus sub sechestru toţi banii ridicaţi de la inculpaţi, pentru ca victimele să-şi poată recupera paguba, şi au cerut ca judecătorii să anuleze toate documentele frauduloase. Sallak a fost trimis în judecată pentru înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, camătă, exploatare patrimonială a unei persoane vulnerabile, toate în formă continuată, notarul Szász Dénes pentru abuz în serviciu, secretara avocatului pentru înşelăciune, fals în declarații, instigare la fals intelectual, Farkas Alexandru pentru şantaj în formă continuată, iar Farkas Lóránd pentru înşelăciune.

Căutat de BIHOREANULUI, Sallak István nu a răspuns nici la apelurile telefonice şi nici la mesajul care i-a fost transmis. Notarul Szász, care a autentificat o mare parte dintre actele dubioase cu care avocatul își deposeda clienţii, a susţinut că nu a fost complice la înşelăciunile acestuia, fiind acuzat „doar” de abuz în serviciu. „Mă consider nevinovat, nu am comis fapta care mi se impută”, a declarat el, convins că „instanţele de judecată îmi vor da dreptate”. Că doar el n-a păcălit pe nimeni, doar a „legalizat” escrocheriile altora...

LĂSAT SĂ PROFESEZE
Baroul Bihor încă aşteaptă...

Potrivit Legii privind Statutul profesiei de avocat, în cazul unui avocat împotriva căruia s-a pus în mişcare acţiunea penală ori care a fost trimis în judecată pentru „infracţiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei”, Consiliul Baroului din care face parte îi poate suspenda dreptul de a profesa până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Aceeaşi lege spune că un avocat este dator să încunoştinţeze de îndată Consiliul Baroului despre orice situaţie care ar putea duce la suspendarea dreptului de a profesa, nerespectarea acestei obligaţii constituind abatere disciplinară.

„Aşteptăm o informare despre caz din partea Parchetului ori a domnului Sallak. Cazul nu a fost discutat, încă, în Consiliul Baroului”, a declarat avocatul Adrian Stancu, decanul Baroului Bihor.