Retrocedare în surdină: Clădirea Filarmonicii din Oradea, retrocedată Episcopiei Romano-Catolice, după 22 de ani de la revendicare!

Hotărâre importantă în cazul revendicării Episcopiei Romano-Catolice a Oradiei privind terenurile și clădirile în care funcționează Filarmonica de Stat: la finele anului trecut, Comisia Specială de Retrocedare a bunurilor care au aparținut cultelor religioase din România a aprobat restituirea în natură!

Deși nici Comisia, nici Episcopia și nici Consiliul Județean, în subordinea căruia este Filarmonica, nu au făcut publică decizia, BIHOREANUL a aflat despre ea și consecințele ei. CJ Bihor ar putea să nici n-o conteste în justiție...

Reabilitare cu cântec

22 de ani i-au trebuit Comisiei Speciale de Retrocedare să adopte decizia nr. 10.764/15.12.2023 privind cererea Episcopiei Romano-Catolice formulată în 2002, timp în care bihorenii au avut motive de suspiciuni privind soarta ansamblului din strada Moscovei nr 5. În 2003, la un an după revendicare, președintele CJ Bihor, Alexandru Kiss, propunea - și obținea votul consilierilor județeni în acest sens - reabilitarea sediului Filarmonicii, în paragină după închiderea cinematografului Arta în anii 90. 

Pentru asta a fost alocată o sumă uriașă la acea vreme: 33 miliarde lei vechi, din care a fost plătită cea mai pretențioasă renovare. A fost refăcută zidăria, scările placate cu marmură de înaltă calitate, sala de concerte dotată cu mobilier și echipamente noi, candelabru de 1 miliard de lei, cortină și draperii de încă 1 miliard. Pe scurt, totul părea o afacere pentru ca retrocedarea să fie „la cheie”, iar următorul proprietar să nu mai cheltuiască nimic cu alte renovări.

Două existente, două ulterioare

În mandatul succesorului lui Kiss la șefia CJ Bihor, Cornel Popa, administrația județeană a încercat să convingă Comisia că imobilul nu trebuia retrocedat în natură, deoarece în baza Decretului 117/1948 autoritățile comuniste au preluat doar două dintre cele patru clădiri ce alcătuiesc în prezent un complex unitar, altele două fiind realizate ulterior, situație în care legislația prevede posibilitatea despăgubirii bănești a foștilor proprietari.

Două expertize extrajudiciare făcute în 2014 au arătat că la data naționalizării exista un corp de clădire de 832 mp construit în 1885 (cel de la stradă, folosit ca atelier de Teatru și ca săli de clasă de Școala Populară de Artă) și unul de 936 mp dat în folosință în 1914 (sala de concerte), în 2006 fiind edificată încă o clădire de 207 mp (acum nefolosită) și una de 151 mp (depozit pentru Teatru).

Cum adăugirile nu depășesc jumătate din suprafața clădirilor naționalizate, Comisia a decis, în final, retrocedarea în natură, cu obligația Episcopiei „de a menține afectațiunea de interes public de cultură pe o perioadă de 10 ani de la data emiterii prezentei decizii”, adică până la 15 decembrie 2033.

„Avem un consens” 

Hotărârea a fost comunicată CJ Bihor doar la începutul lunii februarie, iar vicepreședintele Călin Gal spune că „situația trebuie analizată de juriști, de compartimentul Patrimoniu și de Direcția Economică” pentru ca administrația să decidă dacă o va contesta sau nu în justiție. Probabilitatea e redusă, sugerează Gal, dat fiind că Episcopia a dovedit că vechile clădiri i-au aparținut, iar cele noi înseamnă prea puțin raportat la acestea.

Pe de altă parte, episcopul Böcskei László a declarat BIHOREANULUI că Eparhia va găzdui Filarmonica mai mult de 10 ani, în baza unui protocol încheiat cu CJ Bihor în 2022, când au fost reabilitate și fațadele clădirilor. „Avem un consens și vom păstra Filarmonica acolo mai mult de 10 ani”, explică prelatul, fără a preciza cât anume, dar adăugând că „noi nu vrem, oricum, să schimbăm destinația”.

Soluție de viitor 

CJ Bihor are și o soluție pe termen lung, în 2022 comandând proiectarea unui Centru Cultural Multifuncțional (foto) și scoțând la licitație construirea lui în vecinătatea Bibliotecii Județene și a Muzeului Țării Crișurilor. Proiectat de o firmă de arhitectură din Italia, Stefano Pozzi & Partners, el ar urma să găzduiască atât spectacole de teatru, cât și concerte simfonice, dar și expoziții de artă și conferințe. 

„Centrul va avea o sală principală cu 1.077 de locuri, scenă și buzunare de scenă, fosă pentru orchestră, spații de depozitare a instrumentelor și recuzitei, vestiare pentru artiști și spații de alimentație publică”, spune Gal. Potrivit acestuia, investiția va costa 91,4 milioane lei, din care „aproximativ 9-10 milioane euro” (echivalentul a 45-50 milioane lei) ar urma să fie din fonduri UE. 

Centrul, spune vicepreședintele Gal, e prevăzut să fie dat în folosință în mai puțin de 3 ani, așa că „în niciun caz Filarmonica nu va rămâne pe drumuri”. Cel mult, cândva, va fi mutată...