Curioșii au putut vizita, luni, sediul agenţiei bihorene a Băncii Naţionale a României, în cadrul Zilei Porților Deschise.
Sediul BNR Bihor din Parcul Traian a fost deschis publicului între orele 11 şi 18, cu ocazia împlinirii a 142 de ani de la înfiinţare Băncii Naţionale Române. Vizitatorii au putut admira expoziţia de monede şi bancnote vechi de zeci de ani, ba chiar au aflat şi ce se întâmplă cu bancnotele scoase din circulaţie.
Tânărul colecționar
Până la orele prânzului, circa 60 de curioşi au trecut pragul băncii, printre ei numărându-se orădeni de toate vârstele, dar şi un tânăr colecţionar.
"Expoziţia mi se pare chiar foarte interesantă. Am început cu câteva bancnote mai vechi şi o să am din ce în ce mai multe. Am două de 2.000 lei şi trei de 1.000 lei. Acum încep să colecţionez şi bancnote de 20 lei, am 17 deja", spune Cătălin Gavriş (foto).
La primul etaj, vizitatorii au putut intra în camera securizată, în care, pe vremuri, BNR Bihor păstra banii şi bijuteriile celor mai bogaţi bihoreni.
Printre altele, orădenii au putut să revadă sau, în cazul celor mai tineri, să cunoască bancnota de 2.000 lei, prima construită din polimer, pusă în circulaţie în anul 1999, cu ocazia eclipsei solare care a fost vizibilă şi din România.
Bani la reciclat
Mai mult, vizitatorii au descoperit că, la fel ca orice plastic, şi banii se reciclează. Cu toate acestea, bancnotele scoase din uz şi reciclate nu sunt transformate tot în bani, ci în diferite alte obiecte din plastic.
"Bancnotele sunt tocate, tocătura respectivă este topită şi din topitura rezultată se fac alte obiecte din plastic. Se fac umeraşe, se fac coşuri de gunoi, ghivece de flori. Deci aţi putea avea surpriza ca un umeraş pe care îl aveţi în dulap să fi fost cândva bancnote", a spus Gabriela Chise, referent în cadrul BNR Bihor.
Curioşii au aflat și detalii mai puţin ştiute despre leul românesc. De pildă, numele monedei naţionale provine de la moneda din argint, olandeză, denumită leeuwendaalder sau talerul-leu, care a circulat începând cu secolul al XVI-lea pe tot teritoriul Europei.
"Înainte de a avea o monedă naţională, pe teritoriul ţării noastre au circulat mai multe monede (n.r. străine). Se spunea la acea vreme că era un haos monetar. Nu aveam o monedă a noastră. Această monedă (n.r. talerul-leu) este considerată strămoşul monedei noastre", a adăugat Gabriela Chise.
De data aceasta, tabletele interactive amplasate lângă banii expuşi nu au prea stârnit curiozitatea vizitatorilor, deşi pe acestea BNR a pregătit un joc al cărui premiu a constat în "confecţionarea" unei bancnote de 1.000 lei cu faţa concurentului.
Vizitatorii BNR Bihor au mai putut aflat detalii despre clădirea în care au intrat, construită între anii 1911 şi 1913, ca sediu al băncii austro-ungare. După Marea Unire, clădirea a fost cumpărată de Banca Naţională a României.
Cei care nu au apucat să treacă luni pragul sediului agenţiei bihorene a Băncii Naţionale a României mai au o şansă marţi, 18 aprilie, tot între orele 11:00 - 18:00.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.