Deşi de obicei rapoartele pe care şefii instituţiilor şi serviciilor guvernamentale deconcentrate le prezintă la reuniunea Colegiului Prefectural Bihor mustesc de formalism şi determină un lung căscat colectiv, o excepţie notabilă s-a produs miercuri, când a venit rândul să-şi prezinte raportul şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Lucian Silaghi.
După ce a informat asistenţa cu privire la obiectul de activitate al instituţiei şi abia în final a arătat că aceasta se desfăşoară cu doar patru angajaţi, cu resurse bugetare tot mai mici (doar 224.000 lei în 2014 faţă de 274.000 lei în 2013), Silaghi a trecut în revistă, nominalizând de fiecare dată, cele mai flagrante cazuri în care Direcţia se confruntă cu dificultăţi.
Mustrat de Minister
În premieră absolută, deoarece până în prezent niciun director nu a îndrăznit să arate public că propriul Minister îi pune beţe în roate, Lucian Silaghi a dezvăluit că un funcţionar din Ministerul Culturii îngreunează şi descurajează activitatea Direcţiei pentru Cultură Bihor, poate şi din cauză că aceasta acordă atenţie restaurării unor bisericuţe din lemn, ortodoxe şi româneşti.
Concret, directorul a arătat că instituţia este partener într-un proiect de 842.314 euro într-un proiect european ("Promoting our Common Heritage - Revitalization of the cultural turism in Hajdú-Bihar - Bihor Euroregion (HURO/1101/058/2.1.3.). Promovarea moştenirii culturale comune - Revitalizarea turismului cultural în Euroregiunea Hajdú-Bihar - Bihor") care are ca obiectiv, în Bihor, reabilitarea a două biserici de lemn, incluse pe lista monumentelor istorice de categoria A (de interes naţional), cea din Gheghie şi cea din Hotar, dar nu numai că nu are sprijinul Ministerului Culturii ci, dimpotrivă, este sabotată.
"Suntem singura Direcţie Judeţeană pentru Cultură din ţară care accesează fonduri europene şi constatăm cu stupoare că Ministerul Culturii nu încurajează astfel de abordări, ba mai mult, am şi fost mustraţi că nu suntem în rând cu majoritatea. Decontările din partea Ministerului se fac cu multă greutate. Sperăm să depăşim acest moment şi să putem finaliza la termen proiectul, mai ales că în acest an se împlinesc 300 de ani de la edificarea celor două biserici", a spus Silaghi.
"Toleranţa aparent inexplicabilă" a judecătorilor
Silaghi nu a omis nici o altă problemă majoră a Direcţiei pentru Cultură Bihor, şi anume dificultatea sancţionării şi stopării infracţiunilor la legea patrimoniului cultural, cauzată - culmea - de către unii judecători.
În acest sens, el a dat exemplul cel mai cunoscut, al reabilitării fără avize din partea Direcţiei şi a Primăriei Oradea, de către milionarul Ioan Micula, a interiorului restaurantului Transilvania în vederea extinderii pentru a găzdui nunta fiicei sale, pe 30 august.
Silaghi a amintit că atât Primăria, cât şi Direcţia pentru Cultură au amendat firma prin care Micula deţine localul situat într-un monument istoric, SC Transilvania Complex SA, dispunând oprirea lucrărilor neautorizate, fără însă ca ordinele să fie respectate şi că, în această situaţie, s-a adresat Judecătoriei Oradea cerând emiterea unei Ordonanţe Preşedinţiale în acest sens. Dar, deşi aceste speţe se judecă în regim de urgenţă, uneori chiar în aceeaşi zi în care sunt înregistrate, solicitarea Direcţiei a fost amânată timp de mai bine de trei luni, din 10 iulie până în 12 septembrie, până când lucrările au fost finalizate, nunta a avut loc, iar judecătorul a putut motiva - "cu cinism" - că "nu se mai justifică urgenţa luării unei măsuri vremelnice cum este oprirea lucrărilor". "De parcă nu tot instanţele au tergiversat inadmisibil "pentru a dispărea urgenţa", adică pentru ca proprietarul să poată termina lucrările propuse pentru evenimentul din data de 30 august 2014", a comentat Silaghi.
Cu jalba în Europa
"Mai periculoasă chiar decât ridiculizarea şi sfidarea unor instituţii ca Primăria Municipiului Oradea, Poliţia şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor, ni se pare crearea acestui precedent", a mai spus Lucian Silaghi, adăugând că instituţia pe care o conduce se va adresa autorităţilor europene, tocmai pentru că unii judecători din România dau dovadă de o "toleranţă aparent (doar aparent! - n.r.) inexplicabilă" faţă de infractorii la legea patrimoniului.
Cazul distrugerii interiorului restaurantului Transilvania, iertată de judecători, nu este singular, a precizat Silaghi. El a prezentat, de asemenea, şi situaţia de la Tăşad, unde angajaţii Direcţiei pentru Cultură au amendat şi au sesizat Parchetul pentru că o firmă exploatează o balastieră ilegal, într-un sit Natura 2000, în zona de protecţie a sitului arheologic clasat Cetăţaua (cetate dacică), la confluenţa cu situl speologic Valea Stracoşului, dar procurorii l-au scos pe făptaş de sub urmărirea penală, iar judecătorii l-au amendat cu numai 1.000 lei, adică mai puţin decât contravaloarea unei bascule de pietriş. "Acesta este oare, preţul istoriei noastre?", s-a întrebat retoric şeful Direcţiei pentru Cultură Bihor. Deocamdată nu i-a răspuns nimeni...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.