Pupat Piața Independenței! Primarul de Oradea rupe contractul pentru „pădurea de țepi” proiectată în centrul orașului

Primarul Florin Birta va rupe săptămâna aceasta contractul semnat în septembrie de predecesorul său, Ilie Bolojan, cu arhitectul Dragoş Dragnea.

Edilul va renunţa la amenajarea platoului din Piaţa Independenţei sub forma unei păduri de ţepi, votată în iunie de juriul unui concurs internaţional, hotărârea fiind luată după ce majoritatea orădenilor participanţi la sondajul online organizat de municipalitate au preferat proiectul unei galerii de artă cu pereţi din sticlă. "Contractul încheiat va fi reziliat, după care vom implementa varianta preferată de orădeni", spune primarul Birta.

Orădenii au ales

Proiectul declarat câştigător la concursul internaţional organizat în vară de Primărie pentru mobilarea spaţiului de deasupra noii parcări subterane a stârnit valuri pe internet. Elementul central, format dintr-o matrice de stâlpi, a declanşat proteste vehemente, aşa că primarul Florin Birta a cerut orădenilor să aleagă dintre cele şase proiecte finaliste. Sondajul online, desfăşurat în perioada 2 - 22 noiembrie, a dat peste cap verdictul profesioniştilor. "Câştigător al votului online este proiectul Muun Concept, care a adunat 3.553 de voturi", a anunţat Birta pe 23 noiembrie.

Clasat de juriul internaţional abia pe locul 5, proiectul care prevede amenajarea unei galerii de artă cu pereţi din sticlă deasupra intrării în parcarea subterană a adunat 37,8% dintre cele 9.401 de voturi exprimate online. Locul secund a revenit, la o diferenţă mică, cu 3.138 de voturi (33,37%), proiectului Atelier Schmidt, care propunea amenajarea unei pasarele cu ieşire în formă de palmă deasupra Crişului Repede.

Au urmat apoi, la mare distanţă, proiectele MW Arhitecture (1.544 voturi), cu elemente de vegetaţie inclusiv deasupra clădirii existente, Sintezia Conceptual Studio (609 voturi) cu o pasarelă în formă de cerc amintind de meridianul zero de la Oradea şi abia pe locul 5, cu doar 393 voturi, proiectul arhitectului bucureştean Dragoş Dragnea, câştigătorul concursului internaţional. Lucrarea Heim Kuntscher Architekten, cu o alee acoperită de arcade, punctată la concurs cu menţiune specială, a adunat abia 164 de voturi.

Potrivit locului

Votul popular a făcut ca proiectele creionate de Muun Concept şi Dragoş Dragnea să schimbe între ele locurile, rocada surprinzându-i inclusiv pe câştigători. "Ştiam după reacţiile din online că suntem printre favoriţi, dar nu mă aşteptam să câştigăm", zice reprezentanta Muun Concept, Alexandra Bursuc (foto).

Echipa este cu atât mai mândră cu cât reuneşte orădeni precum arhitectul Ernest Pafka, criticul Ramona Novicov, specialistul în fântâni arteziene Alin Epure şi designerul Adrian Sabău. Cel din urmă a mai consiliat municipalitatea, printre altele la reabilitarea Pieţei Unirii, Podului Sfântul Ladislau şi malului Crişului Repede. "Fiind orădeni, am venit cu un proiect bine integrat. Celelalte soluţii pot fi implementate oriunde altundeva, dar aceasta doar aici", spune designerul.

Cu sticlă şi apă...

Muun Concept propune placarea intrării în parcarea subterană cu granit auriu, similar celui de pe malul Crişului, şi decorarea lui cu elemente florale stilizate în stil Secession. Deasupra va fi amenajată o cupolă din sticlă transparentă pe o structură metalică ornată Art Nouveau.

Structura, mobilată ca galerie de artă, va fi retrasă faţă de soclul din granit, lăsând loc unui bazin de apă care va genera reflexie pe cele trei laturi dinspre stradă şi un perete de apă spre malul Crişului, integrând astfel râul în proiect.

Greu de împăcat

Culmea, proiectul câştigător este agreat inclusiv de concurenţă. "Are puncte forte, îmi place, este o soluţie mai bună decât cea iniţială", spune elegant arhitectul clujean Mihai Schmidt, al cărui proiect a fost votat pe locul 2. Cum cele două soluţii sunt apropiate ca număr de susţinători, mulţi orădeni şi-ar fi dorit contopirea galeriei de artă şi a pasarelei cu ieşire la Crişul Repede într-un proiect unitar.

Arhitectul clujean nu crede, însă, că este posibil. "Proiectul final e prea diferit de al nostru. Acesta propune un volum din sticlă deasupra parcării, în vreme ce noi venim cu o pasarelă care te plimbă prin aer ca să te scoată la malul Crişului Repede", spune Schmidt.

Orădeanul Adrian Sabău nu vede nici el fezabilă fuzionarea proiectelor. "Proiectul malului Crişului este deja bătut în cuie. Nu se exclude o pasarelă, dar ar fi dificil de integrat", zice designerul.

"Acum regret"

Până la reanalizarea proiectului, câştigătorii sondajului de opinie vor trebui să încheie contractul cu municipalitatea, care a semnat deja un angajament. Primarul Florin Birta se va întâlni săptămâna aceasta cu arhitectul Dragoş Dragnea pentru rezilierea contractului. Timpul e scurt. Edilul vrea să finanţeze lucrarea de circa 6,3 milioane euro din fonduri europene, iar linia de finanţare se deschide în ianuarie.

Contactat de BIHOREANUL, Dragnea se declară convins că Birta nu i-a agreat niciodată proiectul. "Am primit diploma de câştigători, am semnat în septembrie contractul cu primarul Ilie Bolojan, pentru ca după alegeri noua conducere să ne anunţe cu doar 3 zile înainte: «Organizăm o votare»", spune arhitectul, care bănuia încă de atunci că va fi înlăturat.

"Lucru suspect, Primăria nu a avut nicio intenţie să soluţionăm problemele ridicate de public. Acei stâlpi, la care se tot face referire, sunt doar un element din proiect şi puteau căpăta altă formă", zice Dragnea, arătând că nu se va opune rezilierii. "Dacă Primăria nu vrea să lucreze cu noi, nu o să-i forţăm mâna. Am intrat în concurs pentru că ne plăcea Oradea, deşi Ordinul Arhitecţilor din România ne-a avertizat să nu participăm, iar acum regret".

Sondaj cu ţintă

De altfel, membrii echipei Dragnea acuză că Primăria îi va înlocui cu arhitecţi "de casă". "Autorii proiectului câştigător sunt singurii orădeni din concurs. Firma lor este în Oradea, din echipă face parte arhitectul Pafka, colaborator al Primăriei de ani de zile, iar Alexandra Bursuc a proiectat malul Crişului Repede în acea zonă, îi şi apare numele în cartuşul documentaţiei de concurs", arată arhitecta Andra Jurgiu (foto), orădeancă de origine.

Jurgiu susţine că sondajul a fost organizat cu ţintă, iar votul viciat. "A fost o campanie agresivă. Orădenii au primit mesaje prin grupuri de Facebook, mesaje pe telefon... Dacă tot au făcut această votare, măcar puteau lăsa să se desfăşoare corect votul popular", acuză ea.

"Am procedat corect"

Vizat direct, primarul Florin Birta (foto) neagă orice partizanat. "Eu spun că am procedat corect. Am organizat un sondaj în cadrul căruia s-au exprimat peste 9.000 de orădeni, fără ca Primăria să spună nimănui cum să voteze", spune edilul.

Birta neagă că proiectul Muun Concept ar fost favorizat din patriotism local. "Nu cred că a votat cineva proiectul câştigător pentru că a lucrat la el domnul Pafka sau alt orădean. De altfel, în descrierea proiectelor publicată pe site nu a apărut numele niciunui arhitect", argumentează primarul.

Oricum ar fi, după luni de tărăgănări, decizia a fost luată. Piaţeta Independenţei va fi amenajată după un proiect conceput şi aprobat de orădeni. Cum s-ar spune, nu vor avea pe cine da vina dacă iese prost...

CONCURS CU SCANDAL
"Nu participaţi!"

Desemnarea proiectului de amenajare a Piaţetei Independenţei s-a făcut de la bun început cu scandal. Concursul internaţional organizat în primăvară a fost "desfiinţat" de Ordinul Arhitecţilor din România, care a acuzat Primăria că încalcă standardele de corectitudine, transparenţă şi profesionalism, şi şi-a îndemnat membrii să nu participe la concurs. OAR a reclamat că municipalitatea nu a precizat valoarea estimată a lucrării, pentru a putea alege proiectul cel mai ieftin, fapt ce "afectează fundamental corectitudinea, transparenţa procedurii de concurs şi în final implementarea proiectului câştigător", termenul scurt de jurizare (o zi), dar şi procedura jurizării online, afirmând că "este esenţial ca materialele să fie prezentate în format fizic".

În replică, reprezentanţii Primăriei au acuzat OAR că atacă procedura de selecţie pentru că au refuzat să plătească Ordinului 27.700 euro pentru a organiza concursul. Suma nu cuprindea onorariile juriului naţional (9.000 euro), juriului internaţional (27.000 euro) şi nici fondul de premiere (45.000 euro). "Nu putem fi de acord să risipim banii orădenilor doar ca să intrăm într-un parteneriat extrem de oneros cu OAR", a declarat viceprimarul de atunci, Mircea Mălan.

În urma scandalului, OAR Bihor s-a retras dintre organizatorii concursului, iar preşedintele filialei, Adrian Haciu a demisionat, poziţia fiind vacantă şi azi.