Oradea ieri, Oradea azi: Cum arăta Râtul Comandantului, un cartier nou al oraşului, în perioada interbelică

1931. Cartier nou, dar insalubru

În perioada interbelică, Oradea s-a extins cu câteva noi cartiere organizate după modelul american al străzilor paralele şi perpendiculare, realizate în urma reformei agrare din 1921, când au fost împărţite loturi pentru construirea de case.

Unul din aceste cartiere a fost Râtul Comandantului, aflat în sudul oraşului, între actualele străzi Armatei Române şi Dimitrie Cantemir. Locurile de casă au fost destinate în special etnicilor români din oraş şi celor care alegeau să se mute în Oradea.

După câţiva ani de la trasarea străzilor şi apariţia primelor case, cartierul ducea însă lipsa unor servicii publice. În Gazeta de Vest din vara anului 1931 au fost publicate mai multe articole despre drumurile de pământ, praful şi gunoaiele adunate aici. "Sănătatea locuitorilor din Râtul Comandantului este primejduită de grămezile de murdării", scriau condeierii, criticând faptul că localnicii se debarasau de gunoaie care cum puteau.

Un orădean care creştea 10 vaci în curtea casei socotea firesc să arunce bălegarul în drum, împreună cu deşeurile menajere, ceea ce îmbiba "aerul cu miasme prea puţin folositoare".

2017. Oamenii sunt mai gospodari

La momentul parcelării, autorităţile au lăsat în noul cartier un teren liber pentru amenajarea unei pieţe şi un altul pentru înfiinţarea unui parc. La începutul anilor ´30, însă, nu erau amenajate nici piaţa, nici parcul, astfel că locuitorii le foloseau pentru a-şi duce la păscut vitele şi porcii. Drept urmare, Gazeta de Vest atenţiona că "dacă nu se vor lua măsuri imediate" cazurile de tifos şi scarlatină urmau să crească exponenţial.

În prezent, aceste probleme nu mai există. Sub raport urbanistic, cartierul, denumit acum Dorobanţilor, nu şi-a schimbat radical înfăţişarea, străzile rămânând în mare parte pe vechile amplasamente, diferenţa fiind că între timp au fost modernizate, iar parcul realizat, purtând acum denumirea 22 Decembrie. Celălalt teren viran a fost ocupat de un ansamblu de blocuri, dar restul zonei a scăpat de sistematizarea comunistă.

Problema depozitării gunoiului nu se mai pune, dat fiind că maşinile societăţii de salubrizare deservesc cartierul zilnic, iar cetăţenii sunt încurajaţi să-şi colecteze selectiv deşeurile. Majoritatea îşi întreţin şi terenurile din faţa caselor.