Oradea ieri, Oradea azi: Cine a fost şi ce a lăsat oraşului arhitectul Rimanóczy Kálmán junior

1900. Debutul unui deceniu fast

Sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX au însemnat pentru Oradea o perioadă de dezvoltare şi numeroase investiţii publice şi private. Mai mulţi arhitecţi, locali sau veniţi din Ungaria, în special de la Budapesta, au creat în Oradea adevărate bijuterii arhitecturale, unul din ei fiind Rimanóczy Kálmán junior, fiul arhitectului cu acelaşi nume.

Născut în 1870 în Oradea, cu studiile făcute la Berlin şi Budapesta, Rimanóczy jr. şi-a făcut un nume în arhitectura oraşului în perioada fastă a curentului Art Nouveau.

Familia sa deţinea în Oradea mai multe imobile, între care baia cu aburi aflată între străzile Libertăţii şi Iosif Vulcan, iar pe Calea Clujului de azi mai multe fabrici de cherestea, cărămidă şi mobilă. Rimanóczy Kálmán jr locuia în clădirea proiectată de el pe strada Roman Ciorogariu 3, cumpărată ulterior şi amenajată ca sediu de Episcopia Ortodoxă. Biroul său de arhitectură se afla pe actuala Republicii.

A fost atât arhitect, cât şi antreprenor, iar în această ultimă calitate a colaborat la construirea Teatrului şi a Bisericii Luterane din strada Tudor Vladimirescu, iar în 1910 s-a ocupat de proiectul pentru extinderea clădirii Muzeului orăşenesc, în prezent Palatul Copiilor.

2016. Un orădean aproape anonim

Între clădirile proiectate de Rimanóczy jr. se numără şi fostul sediu al Cercului Catolic (Filarmonica de Stat), fostul Palat al Finanţelor Publice din strada Republicii, Biserica Romano-Catolică Pogorârea Sfântului Duh din strada Dunărea, Palatul Episcopiei Greco-Catolice, Palatul Primăriei, clădirea Baroului şi Palatul Apollo.

În plus, Rimanóczy jr. a realizat şi două imobile sanitare: dispensarul TBC de pe Aleea Ştrandului şi Spitalul de Neuropsihiatrie. Un alt proiect al său a fost realizarea "oraşului-grădină", un cartier de case cu un front stradal verde, aflat în actuala zonă Ştefan cel Mare, dincolo de Pârâul Sălbatic, dar distrus ulterior de autorităţile comuniste.

Deşi amprenta sa este prezentă în întreg centrul istoric, în prezent Rimanóczy Kálmán junior este aproape necunoscut. Numele său îl poartă o străduţă din vecinătatea Grădinii Zoologice pe care nu se află niciun imobil conceput de el. Abia la centenarul decesului, în 2012, UDMR Bihor a amplasat o placă comemorativă (foto) pe una dintre clădirile în care a lucrat, pe strada Libertăţii. O altă idee, nematerializată însă, a fost de înfiinţare a Premiului Rimanóczy, pentru rezultate bune în arhitectură.