Mai periculos decât Covid-ul

Vă întrebaţi de ce sparg vitrine şi magazine protestatarii din America? Păi, nu de la un vânzător a pornit totul? El a chemat poliţia pentru bancnota aia falsă! Restul e context şi pretext. Dar lăsând gluma la o parte, dacă vânzătorul ar fi acceptat bancnota, sistemul monetar american ar fi pierdut 20 de dolari. O nimica toată, nu? Acum, după toată răzmeriţa pornită de la hârtia aceea nefericită, se pierd sute de milioane de dolari în fiecare zi şi se destabilizează sisteme.

E tragică moartea acelui cetăţean de sub genunchiul unui poliţist prea zelos. Vorba "the punishment should fit the crime" (pedeapsă pe măsura infracţiunii) nu se aplică. În acest caz, pedeapsa a întrecut de mii de ori infracţiunea. A fost o reacţie exagerată, fără discuţie. Sunt multe motive stupide de a muri, iar o bancnotă falsă de 20 de dolari este printre cele mai absurde.

Dar nu mai puţin stupidă şi la fel de disproporţionată este şi reacţia miilor de protestatari care s-au pus pe distrus oraşe şi orânduiri. Au pornit de la protestul civic, au trecut prin spiritul de galerie de fotbal şi au ajuns rapid la acţiuni de grup paramilitar. Un cocktail exploziv, făcut să ardă creiere. Tot o reacţie exagerată.

Mi se pare că, de la o vreme încoace, rasa umană a devenit o domnişoară ultrasensibilă care abia aşteaptă o ciupitură de fund pentru a se da rănită şi a avea motiv de război sfânt. Iar cum orice nelegiuire sau greşeală a cuiva se răspândeşte în câteva secunde peste tot în lume, e posibil ca genul acesta de revolte anti-orice să se producă tot mai des. Acesta este noul virus cu care va trebui să ne obişnuim să trăim, mult mai periculos decât Covid-ul.

Iar pentru a amplifica tragedia, fiecare protestatar va veni de acasă cu propriul bagaj de ratări şi frustrări, la fel cum, la înmormântări, unora le curg lacrimile gândindu-se la propriii morţi sau la viitoarea lor înhumare, şi mai puţin la nefericirea decedatului sau a îndureratei familii. Dar pentru fiecare om trezit şi ridicat la luptă, sistemul va angaja un altul pentru dispozitivele de apărare a sistemului.

Ne paşte un paradox la fel de stupid ca toate cele pomenite mai sus. Zecile de mii de oameni care au ieşit la proteste în urma morţii afro-americanului George Floyd au putut face asta prin largheţea unui sistem democratic, care le-a permis asta. Contrareacţia sistemului ar putea duce tocmai la o restrângere a drepturilor, a libertăţilor, a democraţiei în cele din urmă. Ciudat, nu?

În zilele noastre, drepturile oamenilor au ajuns nişte pretexte pentru războaie între oameni. Ne scandalizăm pentru încălcarea unora, în timp ce pe altele le încălcăm noi înşine cu mare graţie. În acelaşi timp vrem să dărâmăm sistemele fără să avem habar ce vom pune în loc. Dacă privim aleatoriu prin istorie, vom descoperi că prostimea nu a ştiut niciodată să conducă. Mira-m-aş să ştie de data asta...