Inaugurare cu miniștri a laboratorului automatizat de analize medicale al Spitalului Județean din Oradea, unic în țară și realizat cu fonduri UE (FOTO)

Un fost ministru al Sănătății, acum șef peste Dezvoltare, Cseke Attila, și actualul deținător al portofoliului, Alexandru Rafila, au participat sâmbătă la inaugurarea celui mai performant laborator automatizat de analize medicale din România, realizat la Spitalul Județean din Oradea, care funcționează, de fapt, de două luni.

Ministrul Rafila n-a dat jurnaliștilor niciun răspuns concret, ci unul „amețitor”, la întrebări privind viitorul Spital de Boli Infecțioase și de Pneumologie din Oradea, pe care autoritățile locale îl vor realizat tot cu fonduri europene.

Oficiali, medici și politicieni

După ce în prima parte a dimineții au participat la a X-a ediție a premiilor Carol Mozes, pentru recompensarea celor mai meritorii asistenți medicali din județ, cei doi oficiali au fost primiți la Spitalul Județean de managerul dr. Gheorghe Carp pentru a li se prezenta laboratorul, moment la care au asistat, pe lângă medici invitați din diverse orașe ale țării, și câțiva oficiali locali, între care prefectul județului, Dumitru Țiplea, și viceprimarul Oradiei, Arina Moș, dar și reprezentanți ai PSD Bihor, colegi de partid cu Rafila, precum șeful filialei, Ioan Mang, și senatorul Florian Bodog, și el fost ministru al Sănătății în guvernarea Dragnea.

Sub ghidajul dr. Carp și al medicului șef dr. Marcela Bota, lui Rafila i-a fost prezentat laboratorul, realizat în cadrul unui proiect finanțat prin Programul Interreg Ro-Hu în perioada 2019-2022, din care au mai făcut parte și Spitalul Grof Tisza Istvan din Berretyoujfalu și centrul medical din HajduBoszormeny (Ungaria), entitățile din țara vecină beneficiind de 0,7 și respectiv 0,29 milioane euro, iar spitalul orădean de 2 milioane euro.

Unicat în țară

Din această sumă, Spitalul Județean a achiziționat un sistem de echipamente care asigură automatizarea completă a analizelor medicale, ceea ce elimină erorile în identificarea probelor biologice supuse analizării, evită contaminarea personalului medical, reduce timpul necesar transportării probelor (cu 805), al pregătirii probelor pentru analizare (cu 82%), al răspunsului la cererile de analize (cu 75%) și, în schimb, crește capacitatea de prelucrare a probelor (cu 30%), din acest motiv, de altfel, laboratorul putând deservi inclusiv alte spitale din județul Bihor.

Cu toate că, potrivit managerului Spitalului Județean, dr. Gheorghe Carp, laboratorul acestei unități este „unicat în țară”, la o conferință de presă ulterioară turului - care, de altfel, a durat doar 20 de minute - ministrul Sănătății nu a fost generos în laude pentru reușita de la Oradea.

Întrebat de o jurnalistă ce apreciere face, Rafila a afirmat doar că „în mod evident nu pot avea decât o părere pozitivă, deoarece este un laborator foarte bine organizat și, mai ales, foarte bine dotat”.

El a adăugat, însă, că „nu cred că această facilitate este unică în țară, ea este unică în țară datorită fluxului tehnologic, dar asta nu înseamnă că dacă alte laboratoare nu sunt la fel de automatizate analizele lor nu sunt de bună calitate”.

O beție de cuvinte

Pe de altă parte, Alexandru Rafila a reușit să evite orice răspuns concret când BIHOREANUL l-a întrebat despre stadiul proiectului viitorului spital de Boli Infecțioase și de Pneumologie pe care autoritățile locale îl vor construit în Oradea, cu fonduri europene de aproximativ 136 milioane euro din PNRR, sugerând că ar fi „corect” ca din suma de 1,1 miliarde euro alocată pentru construirea a 25 de spitale din PNRR, și pentru care în prezent sunt 49 solicitări, să fie realizate spitale și în județe care „nu au niciun obiectiv” finanțat prin PNRR.

„Va exista o grilă de evaluare a acestor spitale, pentru că sunt 49 incluse în listă în momentul de față. Noi suntem obligați prin PNRR să facem cel puțin 25 de obiective, cu un buget total de 1,1 miliarde euro, așa că în funcție de modul în care se vor aloca resursele care să acopere toate aceste 25 de obiective, nu există candidați preferați, va trebui să existe un proces de evaluare corect, care să permită includerea celor mai bune soluții sau, eventual, o extindere a acestei liste de 49 de spitale, pentru că introducerea pe lista de 49 de spitale a unor obiective care nu aveau niciun fel de studiu inițial care să justifice includerea pe listă face câteodată dificil procesul de selecție. Cred că este corect să includem și alte obiective, și alte județe, pentru că jumătate din județele României nu au nici măcar un singur obiectiv pe această listă. Deci cam asta este situația, vă dați seama că m-aș bucura să se poată face cât mai multe obiective, e o situație dificilă, alocările le cunoaștem, între timp ați văzut că piața construcțiilor s-a schimbat, prețurile au crescut foarte mult, or atingerea acestui obiectiv, cu 25 de instituții prinse în proiect, devine tot mai dificilă, pentru că suma alocată este aceeași”.

„Nu știu să vă răspund”

Întrucât lunga frazeologie a ministrului nu a transmis nimic concret, BIHOREANUL a insistat, reformulând și întrebând când anume va fi stabilită lista celor 25 de spitale care vor fi finanțate prin PNRR.

Răspunsul? „Când se va termina procesul de evaluare, probabil spre sfârșitul lunii iunie o să putem să cunoaștem lista acestor 25 de obiective, dar, repet, vor mai exista discuții în cadrul Guvernului și vom încerca să avem o poziție foarte clară față de Comisia Europeană încât să existe posibilitatea completării acestei liste inițiale”.

Întrucât și un alt jurnalist a insistat, încercând să obțină un răspuns mai clar, și anume dacă spitalul din Oradea va fi construit și în eventualitatea în care nu va fi pus pe lista celor 25, ministrul a fost la fel de evaziv.

„Aicea nu știu să vă răspund la această întrebare, în mod evident în momentul în care există un proiect trebuie să fie identificate și sursele de finanțare, inclusiv surse alternative”, a spus Rafila, fără să specifice la ce făcea referire, dar și fără ca jurnaliștii să mai încerce să înțeleagă.

Amintim că proiectul viitorului Spital de Boli Infecțioase și Pneumologie a fost lansat de Primăria Oradea, Consiliul Județean Bihor și Spitalul Județean din Oradea încă din anul 2020, fiind propus la standarde fără precedent în România.