Cum reușește Bihorul să arunce mai puține gunoaie la haldă: Stația de tratare mecano-biologică a deșeurilor a intrat în funcțiune (FOTO)

Județul Bihor produce, într-un an, 90.000 de tone de deșeuri reziduale, care nu pot fi reciclate sau valorificate, așa că ar trebui să ajungă la groapa de gunoi din cartierul Episcopia.

Din acest an, cantitatea ar trebui să fie substanțial mai mică, pentru că stația de tratare mecano-biologică a deșeurilor a intrat, într-un final, în funcțiune. Aici, gunoaiele menajere sunt sortate și deshidratate, iar 75% dintre ele ar putea să dispară, prin acest „tratament”.

Gunoaie la tratament

La 7 ani după ce a fost construită și inaugurată, stația de tratare mecano-biologică (TMB) a deșeurilor, o investiție făcută din bani europeni atrași de Consiliul Județean Bihor, a început să funcționeze, administrată fiind de firma argeșeană Girexim Universal. Instalația a fost prezentată jurnaliștilor orădeni joi, de vicepreședintele CJ, Mircea Mălan.

Potrivit acestuia, începând din luna mai, la stația aflată pe strada Santăului, în spatele depozitului județean de deșeuri administrat de firma Eco Bihor, ajunge fracția reziduală colectată de operatorii de salubritate din județul Bihor, adică gunoaiele aruncate de cetățeni în pubelele negre, după ce au sortat resturile reciclabile sau care pot fi transformate în compost. Cu o capacitate de prelucrare de 60.000 de tone pe an, stația primește deșeuri din Oradea, de la cele 25 de comune din jurul municipiului și din zonele Marghita și Valea lui Mihai.

După ce sunt cântărite la intrarea în incinta stației, autogunoierele descarcă conținutul într-o hală, unde se face o sortare manuală a obiectelor de mari dimensiuni, adesea printre reziduale fiind și obiecte de mobilier sau de uz casnic. Apoi, „marfa” ajunge într-o instalație care o sortează, o toacă și o „aruncă” în trei containere metalice de mari dimensiuni.

„Deșeurile din metal ajung într-un container, deșeurile care au dimensiuni mai mari de 80 de milimetri în altul, de unde merg apoi la depozitul de deșeuri, iar deșeurile sub 80 mm continuă procesul de tratare biologică”, a precizat Mălan (foto).

Cum „dispar” gunoaiele

Tratarea biologică presupune că deșeurile ajung în 11 celule de depozitare, dotate cu un sistem de ventilare prin pardoseală, care declanșează fermentarea și deshidratarea gunoaielor. După o lună, gunoaiele sunt mutate într-un șopron deschis și acoperit, unde mai stau două săptămâni, pentru maturare, iar la final cantitățile de deșeuri rezultate au două destinații: o parte merg la fabrica de ciment Holcim din Aleșd, care le incinerează pentru a produce energie, iar restul sunt abandonate în depozitul județean de deșeuri.

Potrivit lui Mălan, din cele 60.000 de tone de deșeuri pe care le preia într-un an, stația TMB ar trebui să le reducă la circa 11-12.000 de tone. Gradul de „deviere”, cum numesc specialiștii diferența între cantitatea inițială de deșeuri și cea rezultată, după tratare, este influențat de compoziția deșeurilor, astfel că CJ Bihor și-a propus să tragă concluzii abia la un an după punerea în funcțiune a instalației TMB.

Ca să maximizeze utilizarea deșeurilor, CJ mai trebuie să găsească o soluție și pentru valorificarea resturilor metalice sortate în instalație. De asemenea, așteaptă rezultatele unor analize privind compoziția produsului final rezultat din TMB, pentru că există posibilitatea ca el să fie vândut. „Produsul final este neutru, nu mai fermentează, nu mai miroase și poate fi folosit, potrivit legii, pentru a umple minele dezafectate. Însă pentru asta, este nevoie să se facă anumite analize, care nu se fac în România, ci doar în Franța”, a explicat Mălan.

Avantaje financiare

Cui folosește acest procedeu, dat fiind că deșeurile ajung de la TMB tot la groapa de gunoi? Tuturor bihorenilor, a explicat Mălan, pentru că, în primul rând, tratarea deșeurilor și reducerea cantităților de gunoaie sunt obligații europene, iar în al doilea rând pentru că depozitul de deșeuri crește mai greu, el având o capacitate limitată de deșeuri pe care le poate îngropa. Dintre cele șase celule pe care le are groapa de gunoi a Bihorului, în prezent firma Eco Bihor depozitează deșeuri în a patra, astfel că doar două celule mai sunt complet goale.

Un aspect foarte important este că stația TMB reduce și costurile din salubritate. În timp ce depozitarea unei tone de deșeuri la halda ecologică costă 208 lei, fără TVA, tratarea ei la stația TMB costă 107 lei, tot fără TVA. De altfel, în Oradea, operatorul RER Vest a redus deja costurile facturilor de salubritate, tocmai pentru că nu mai duce deșeurile reziduale la Eco Bihor, ci la „tratament”.

Planuri pentru noi investiții

Tratarea deșeurilor se face fără daune asupra mediului, a explicat directorul stației, Octavian Gabor. „Cu un ventilator sub presiune, se accelerează procesul de uscare a deșeurilor. În momentul de față este oprit, dar când celula va fi plină și ușa închisă, pornește sistemul de ventilație care este monitorizat 24 de ore din 24 printr-o interfață SCADA (n.r. sistem de monitorizare automatizat), de la noi din birou sau chiar și de acasă putem vedea ce se întâmplă, care este temperatura din interior, pentru că prin descompunere biologică se degajă căldură”, a explicat reprezentantul firmei Girexim Universal.

Mirosurile sunt stocate în interior, iar lichidul care se scurge din deșeuri, denumit levigat, este epurat.

În viitor, stația TMB ar putea să devină și mai performantă. Mălan a declarat că CJ Bihor încearcă să atragă fonduri europene pentru noi investiții în salubritate, inclusiv pentru achiziția unui bio-digestor, utilaj care ar putea face ca procentul de reducere a deșeurilor reziduale să treacă de 75%.