Consilierii judeţeni au fugit de răspundere în cazul Muzeului Ţării Crişurilor

Problemei blocajului lucrărilor de amenajare a Muzeului Ţării Crişurilor, pentru care contractul dintre Consiliul Judeţean şi firma Selina a expirat, iar societatea a refuzat să-l prelungească, i s-a adăugat, vineri, o nouă problemă: cea a contractului CJ cu Episcopia Romano-Catolică pentru închirierea unui spaţiu din Palatul Baroc pentru depozitarea exponatelor Muzeului până la mutarea lor definitivă în noul sediu.

Pe masa consilierilor judeţeni s-a aflat un proiect de hotărâre iniţiat de o comisie a CJ potrivit căruia, dat fiind faptul că vechiul contract a expirat în luna august, trebuia încheiat un nou acord de locaţiune. Acesta prevedea că nivelul chiriei pe care o achită CJ Episcopiei creşte de la 6.100 euro euro pe lună la aproape 15.000 euro lunar, cu excepţia lunilor rămase din anul în curs, adică până în decembrie 2011 inclusiv.

Probleme legate

Primul consilier judeţean care a luat cuvântul pe această problemă a fost liberalul Traian Bulzan, preşedintele comisiei de buget-finanţe a CJ, care a informat plenul că trei membri ai comisiei au fost de acord cu proiectul de hotărâre, dar alţi trei s-au situat pe o poziţie contrară.

Pe de altă parte, Bulzan a afirmat că problema supusă dezbaterii este o consecinţă a nefinalizării lucrărilor de la viitorul sediu de către Selina - "cele două probleme sunt strâns legate" - astfel că, în numele grupului PNL, a propus înfiinţarea unei comisii formate din consilieri de la toate partidele care să găsească soluţii la ambele probleme.

Ţîrle contra Selina

Deşi nu a fost acuzat direct că ar fi vinovat de blocajul lucrărilor de la viitorul sediu al Muzeului, preşedintele CJ, Radu Ţîrle, a ţinut să arate că responsabilitatea aparţine exclusiv firmei Selina. "Suntem în acest impas din cauza Selinei, care nu înţelege necesitatea încheierii lucrărilor", a spus Ţîrle, amintind din nou că CJ a achitat toate lucrările efectuate de firmă, a prelungit chiar şi contractul de credit cu banca de la care a împrumutat bani pentru aceste plăţi, în timp ce firma "nu s-a mulţumit cu profiturile din contract, de 30%, ci a vrut să-i fie majorate plăţile".

În context, Ţîrle a amintit că Selina a primit bani necuveniţi pentru lucrări pe care le-a declarat dar pe care în realitate nu le-a efectuat, fapt confirmat şi de Curtea de Conturi, a refuzat să permită firmei CIAC accesul pe şantier pentru înlocuirea ţiglelor la acoperiş, vrând să forţeze CJ să facă o recepţie parţială a lucrărilor deşi acest lucru este ilegal, iar ultima descoperire este că prin contract Selina s-a obligat să realizeze instalaţia de stingere a incendiilor cu 1.000 de euro, pretinzând apoi 1,2 milioane de euro, iar în privinţa parchetului, în contract era prevăzut pachet laminat, deşi într-o clădire de patrimoniu nu poate fi montat decât parchet din lemn solid, făcând acest lucru doar pentru a putea ca pe parcursul lucrărilor să poată cere suplimentarea contractului.

Şedinţă specială

"Vă pot spune că până acum, suplimentarea contractului este de zero euro, şi cred că asta a deranjat firma Selina", a punctat Ţîrle, făcând în cele din urmă o propunere proprie: "Ca să demonstrez că nu am greşit cu nimic, vă rog să fiţi de acord ca problema cu Selina să fie discutată într-o şedinţă extraordinară la care să fie prezenţi şi reprezentanţii firmei, şi la care vom pune pe masă absolut toate documentele, de la contract şi proiect până la corespondenţa dintre instituţii", a spus Ţîrle.

Mai mult, el a pus la dispoziţia consilierilor judeţeni şi a jurnaliştilor un document prin care Selina şi-a recunoscut "eroarea" de a fi ofertat sume mai mici decât cele pe care le-a pretins ulterior CJ pentru instalaţia de stingere a incendiului şi pentru montarea parchetului.

PDL contra

Liderul grupului de consilieri judeţeni PDL, Ionel Avrigeanu, a avut şi el o propunere pe temă, diferită de cea a lui Ţîrle şi a grupului PNL-UDMR care îşi însuşise proiectul de hotărâre privind încheierea unui nou contract de închiriere cu Episcopia Romano-Catolică.

"Nu e normal ca în vreme de criză noi să plătim o chirie mai mare în timp ce noi stăm cu lucrarea nefinalizată la noul sediu după ce am băgat în el 500 de miliarde", a spus Avrigeanu, după care şi-a expus propria variantă: "Propun ca cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean (n.r. - liberalul Dumitru Voloşeniuc şi UDMR-istul Alexandru Kiss) să găsească un spaţiu de 1.500-2.000 de metri pătraţi în care să mutăm exponatele de la Palatul Baroc, fie la Biblioteca Judeţeană, fie în clădirea de pe Lalescu pe care am dat-o spre folosinţă Poliţiei". Oricum, a adăugat Avrigeanu, "PDL va vota împotriva majorării chiriei".

PSD: Cheia e la... Bolojan

În ceea ce priveşte poziţia PSD, Mihai Bar a pus paie pe foc, lansând o întrebare retorică ce-l viza pe vicepreşedintele CJ, Alexandru Kiss, cel pe al cărui mandat a fost încheiat contractul cu Selina în care au fost strecurate posibilităţi de creştere a valorii lucrărilor. "Cine a avut interesul să se ajungă aici?", a spus Bar, fără însă a da şi răspunsul despre care era sigur că îl cunosc toţi ceilalţi consilieri.

În discuţie s-a implicat şi Alexandru Retegan, care a întărit spusele lui Ţîrle, după care a sugerat că problema nu poate fi rezolvată de consilieri, ci de Kiss. "Domnul preşedinte a făcut foarte corect remarcile privind Selina. Dar problema e că Selina domină nu numai lucrările din judeţ de când ne ştim, ci şi cele din Oradea. Eu sunt convins că dacă problema Muzeului ar fi fost atributul Primăriei, de mult era gata lucrarea. Ar trebui să ne gândim bine ce să facem în această situaţie, aşa că eu propun să se întâlnească în biroul domnului Kiss liderii partidelor care conduc oraşul şi judeţul, şi să găsească ei soluţia, pentru că nicio comisie a consilierilor nu va face nimic fără să întrebe liderii partidelor", a spus Retegan.

Compromis refuzat. O nouă comisie

Deşi la un moment dat părea să se fi avansat o rezolvare de compromis chestiunii aflate în dezbatere, după ce consilierul judeţean PSD Ovidiu Copil a propus încheierea unui nou acord de închiriere cu Episcopia care să înceteze de drept în momentul mutării exponatelor în indiferent ce nouă locaţie (adică în sediul viitorului Muzeu sau în alt imobil, temporar), aleşii bihorenilor au reuşit să scape din nou de răspundere.

Motivul? Când s-a supus la vot proiectul de hotărâre iniţial, la care s-a adăugat amendamentul propus de Copil, 23 de consilieri au votat pentru (inclusiv un membru al PDL), însă şapte au votat contra. Şi, cum problema era una de patrimoniu, pentru care erau necesare 24 de voturi (adică o majoritate calificate de două treimi din numărul total al consilierilor), propunerea a fost respinsă. Urmarea? CJ a rămas şi fără contract legal de chirie cu Episcopia Romano-Catolică, aceasta având, cel puţin teoretic, posibilitatea să evacueze exponatele Muzeului depozitate în Palatul Baroc.

În acest condiţii, aleşii bihorenilor au votat instituirea a două comisii de negociere, una care să discute cu Selina finalizarea lucrărilor la viitorul sediu al Muzeului, iar alta cu Episcopia un nivel mai mic al chiriei decât cel solicitat, de aproape 15.000 de euro pe lună.

"Dacă aceste comisii pe care le-aţi înfiinţat nu vor ajunge la nicio soluţie, la următoarea şedinţă voi propune din nou o şedinţă extraordinară la care să vină şi Selina, pentru că eu nu accept să fiu învinovăţit de blocaj", a apucat să mai spună şeful CJ, Radu Ţîrle, în timp ce consilierii se ridicau de pe scaune, întrebându-se ce va urma. Va evacua Episcopia obiectele de patrimoniu din Palatul Baroc sau va accepta un preţ mai mic al chiriei? Iar Selina va accepta să se aşeze la masa negocierilor, convinsă fie de primarul Ilie Bolojan fie de vicele Alexandru Kiss, sau Muzeul va fi finalizat abia după viitoarele alegeri pentru şefia CJ?...