Soluţie cu dedesubturi: Cum vrea Primăria să "fentăm" turbogiraţia prin 5 pasaje subterane

Cinci pasaje independente, cu trei tronsoane subterane, o piaţă publică şi o parcare sub Catedrala Episcopală... Turbogiraţia primarului Ilie Bolojan ar putea deveni amintire, cu tot cu ambuteiajele, nervii şi sudălmile pe care le generează.

"Odată ce traficul din turbogiraţie va fi coborât în subteran, zona va deveni una dintre cele mai fluente artere din oraş. Cine va trece dinspre Podul Dacia către Cantemir nu va mai avea niciun obstacol până dincolo de Piaţa Cetăţii", spune viceprimarul Mircea Mălan.

Obligaţi la o soluţie

Făcută din mers şi dată la refăcut în repetate rânduri, turbogiraţia de la intersecţia străzilor Clujului, Mareşal Averescu, Cele trei Crişuri cu Piaţa Independenţei nu e nici acum satisfăcătoare. Ultima variantă, care a impus lărgirea cu o bandă a intrării în intersecţie dinspre Podul Dacia prin îngustarea trotuarului, a permis accesul în intersecţie a încă unui şir de maşini, dar e departe de a fi rezolvat problema. La ore de vârf toate intrările în giraţie sunt blocate!

Nici nu putea fi altfel. La intrarea pe pod, patru benzi de circulaţie se reduc la două, obligând nu mai puţin de 1.400 de maşini să îşi dispute întâietatea la ore de vârf. Şi câştigă cine are tupeu să se "bage"! "Suntem obligaţi să găsim o soluţie. Aşteptarea generează nervi, poluare şi costuri suplimentare", spune viceprimarul Mircea Mălan (foto). Aşa că municipalitatea vrea să coboare traficul auto în subteran...

Idee veche, soluţii noi...

Ideea relocării traficului a apărut în anii ’80, când administraţia comunistă constata necesitatea construirii unui tunel pe sub Centrul Civic; a fost reluată în 2006 de pedelistul Mihai Groza, pe atunci viceprimar, şi apoi în 2012 de udemeristul Cseke Attila, lansat în campania pentru Primărie. Indiferent de culoare, politicienii au convenit că singura soluţie era coborârea maşinilor în subteran. Atâta doar că nu erau bani...

Pornind de la această idee şi mizând pe posibilitatea de a accesa noi fonduri UE în următoarea perioadă, municipalitatea a comandat anul acesta firmei franceze Egis, specializată în infrastructură, un studiu care să stabilească soluţia cea mai bună.

Conceput pentru suma de 24.500 euro, studiul a oferit nu mai puţin de şapte variante, toate cu "îngroparea" parţială a circulaţiei. Preţurile variază, de la caz la caz, între 20 şi 28 milioane euro, în funcţie de complexitate, ceea ce face din modernizarea turbogiraţiei cel mai ambiţios proiect pentru următorul ciclu de finanţare europeană.

După cum era de aşteptat, municipalitatea a ales varianta cea mai simplă, ieftină şi rapidă. "Lucrările ar dura cam doi ani cu închiderea totală a circulaţiei, sau trei ani cu împărţirea lor pe tronsoane", explică viceprimarul Mălan. Soluţia a doua, preferată de conducerea municipalităţii, ar majora costurile cu circa 800.000 euro dar, pentru că prevede lucrul pe tronsoane, ar reduce riscul mutării ambuteiajelor pe alte artere. 

Blocaţi în intersecţie

Practic, municipalitatea vrea să elimine conflictele de trafic care se resimt încă dinainte de 1989. Primul punct critic e situat la intrarea pe Podul Dacia, unde, potrivit unui studiu de trafic, într-o oră de vârf se intersectează nu mai puţin de 732 de maşini care vin pe DN 1 dinspre Averescu cu alte 675 de maşini care vin pe DN 76 dinspre Cantemir.

În imediata vecinătate, un blocaj similar este creat de şoferii care vin dinspre Cluj şi vor să ajungă în centrul oraşului sau în Nufărul, dar traversează greu intersecţia pentru că banda de stocare e prea scurtă, blocându-i la rândul lor pe cei care circulă pe axul principal. Un alt punct de conflict se formează dincolo de Catedrala Ortodoxă, la intersecţia Pieţei 1 Decembrie cu strada Cantemir, unde ambuteiajele sunt la ordinea zilei în orele de vârf.

Tunel lângă tunel

Pentru a desfiinţa punctele de tensiune, municipalitatea ia în calcul construirea unui complex de cinci pasaje, cu trei puncte de subtraversare a actualei şosele.

Primul pasaj subteran ar urma să fie construit la capătul dinspre Centrul Civic al Podului Dacia, pentru a facilita accesul dinspre Calea Averescu spre zona centrală şi spre Nufărul. Un al doilea pasaj ar urma să ducă maşinile, pe dedesubt, dinspre Podul Dacia spre Piaţa Cetăţii. Lung de peste 100 metri, acesta va intra în subteran dincolo de mijlocul turbogiraţiei şi va ieşi la suprafaţă lângă capătul Parcului 1 Decembrie dinspre Cantemir, pentru a reintra în subteran sub sensul giratoriu din Piaţa Cetăţii. Din celălalt sens, venind dinspre Nufărul, ar urma să fie construită, în "oglindă", ruta inversă, care va conduce traficul spre Podul Dacia, prin două "scufundări", una sub Piaţa Cetăţii, iar cealaltă de-a lungul catedralei.

Pasajele vor fi destinate exclusiv autoturismelor. "Maşinile de gabarit mare şi transportul în comun vor rămâne în continuare la suprafaţă, urmând să fie stabilit locul staţiilor de tramvai şi autobuz", explică viceprimarul.

Cu parcare subterană...

Simplă pe hârtie, lucrarea este un coşmar ingineresc. Municipalitatea va trebui să devieze toată infrastructura subterană din Centrul Civic, de la apă şi canalizare până la telefonie şi internet, să izoleze pereţii pasajelor împotriva infiltraţiilor de apă freatică, şi să transforme Piaţa Emanuil Gojdu în zonă pietonală. Pentru a reduce din costuri, edilii iau în calcul ridicarea actualului nivel de deplasare cu până la 1,5 metri, diminuând proporţional nivelul de adâncime al tunelului şi riscul de a construi în apă.

Pe lângă eliminarea ambuteiajelor, frumuseţea proiectului propus constă în faptul că spaţiul din faţa catedralei va fi rezervat exclusiv pietonilor. Amenajarea Pieţei Gojdu, ca parte integrantă a axei pietonale care va lega strada Republicii de Cetate, via Piaţa Unirii şi Alecsandri, se va face concomitent cu desfiinţarea parcărilor la sol. "Vrem ca în jurul catedralei să construim o parcare subterană cu circa 560 de locuri, care va deservi taximetriştii din staţia ce va fi desfiinţată, locuitorii din zonă, ceilalţi şoferi orădeni şi turiştii care vin să vadă Cetatea", spune viceprimarul.

Accesul în parcare s-ar face dinspre şanţul Cetăţii, prin străzile Clujului şi Griviţei, costurile de construire urmând să fie calculate în funcţie de soluţia de trafic aleasă, dar fiind deja estimate la circa 4 milioane euro. Nu de alta, dar ce-i prea ieftin nu merită. A dovedit-o chiar actuala turbogiraţie...

PE BANII UE
Bursă de proiecte

Complexul de pasaje subterane din zona actualei turbogiraţii va evolua de la stadiul de idee la cel de proiect înainte de sfârşitul acestui an. Primăria va scoate la licitaţie realizarea studiului de fezabilitate a investiţiei, pentru ca pe baza acestuia să poată depune un proiect pentru accesarea de fonduri europene imediat după deschiderea noilor axe de finanţare aferente exerciţiului financiar 2014-2020.

"Vom încerca să prindem lucrarea în Programul Operaţional Regional, dar în funcţie de axele de finanţare care vor fi lansate, ar putea să apară şi alte variante", spune şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, Marius Moş (foto). Potrivit acestuia, cofinanţarea Primăriei ar urma să varieze între 2% şi 5%, nefiind exclus ca, dată fiind amploarea, investiţia să fie susţinută şi din fonduri guvernamentale.