Şmecherii din piaţă: "Producătorii" de fructe şi legume din pieţe vând marfă importată, plină cu chimicale

Nu vă lăsaţi înşelaţi! Merele din Bihor nu lucesc ca pantofii stilettos, cartofii săpaţi de ţăran nu sunt toţi egali, iar morcovii de ţară nu depăşesc în mărime ştiuleţii de porumb!

"Cumpărătorii din pieţe să nu se lase impresionaţi de culoare, formă şi luciu. Produsele locale nu sunt aşa arătoase precum cele care ne fură ochii la unele tarabe", avertizează şeful Direcţiei pentru Agricultură.

Mere poloneze... de Bihor

Inspectorii agricoli au controlat luna trecută prin sondaj cam 50 de producători din fiecare piaţă, din Rogerius şi Cetate până la Nufărul şi Ioşia. Primele inspecţii făcute după preluarea activităţii de control de la Ministerul Agriculturii au adus surprize în lanţ.

O bună parte a fermierilor verificaţi, deşi certificaţi ca producători de legume şi fructe, sunt de fapt bişniţari, 25% din producătorii de miere nu au actele în regulă, 75% dintre lăptari nu deţin atestat de producător, iar majoritatea brutarilor îşi fură clienţii la cântar. "Situaţia este gravă. Peste 30% dintre deţinătorii de certificate de producător agricol pe care i-am verificat era limpede că nu vând produse din gospodăriile proprii", spune directorul Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan (foto).

Judecând după estetica perfectă a produselor "de Bihor", este de presupus că acestea sunt cumpărate din piaţa en gros şi revândute la suprapreţ. "Orădeanul crede că duce acasă mere de la ţară, sănătoase, dar are în plasă produse puternic chimizate cultivate industrial în Polonia", spune Hodişan.

Şmecherii profitabile

La fel, un sfert dintre apicultori şi majoritatea zdrobitoare a lăptarilor verificaţi nu deţineau atestate vizate la zi care să dovedească provenienţa produselor scoase la comercializare. "Lipsa actelor ridică serioase semne de întrebare asupra calităţii produselor. Nu ai nicio certitudine privind provenienţa lor sau condiţiile în care au fost depozitate", zice directorul.

Cel mai uşor se păcălesc clienţii brutarilor. Deşi obligaţi prin lege, aceştia nu afişează în paralel preţul pe bucată şi cel pe kilogram, ca să nu se vadă că fură la cântar. "Aici e o şmecherie. Dacă tu, în loc să scumpeşti pâinea fiindcă ţi-au crescut cheltuielile cu salariile, îi reduci gramajul, vinzi mai mult decât concurenţa, care a majorat preţul, dar îl înşeli pe om. Cu ameliatorii de acum, pâinea se umflă cât vrei".

Vin controalele!

Concluziile controalelor sunt atât de grave încât săptămâna viitoare inspectorii Direcţiei Agricole vor face razii împreună cu cei ai Direcţiei Sanitar Veterinare şi cu Poliţia. "Primele controale au fost preventive. Le-am spus oamenilor cum pot intra în legalitate şi ce sancţiuni riscă. Acum îi vom verifica inclusiv la domiciliu, să vedem dacă chiar au stocuri din produsele pe care le vând, iar suprafeţele pe care le-au cultivat chiar există", spune şeful Serviciului Inspecţii, Teodor Popovici (foto).

Motivul e simplu. Mulţi primari, ca să se pună bine cu sătenii, le eliberează certificate de producător deşi sunt conştienţi că aceştia nu deţin culturile declarate. Falşii producători vând apoi ca produse "sănătoase" de Bihor roşii olandeze, mere poloneze şi cartofi turceşti. La ultimul control din 2015, nu mai puţin de 13 primari au fost amendaţi cu câte 5.000 lei. Şi povestea se repetă...

Vezi ce mănânci!

Cei mai revoltaţi sunt adevăraţii producători. "Bişniţarul îmi strică piaţa. El îşi ia dimineaţa trei saci de ardei din piaţa de pe centură cu 1 leu kilogramul şi îi vinde cu 3 lei kilogramul. Dacă se plictiseşte de piaţă, îi dă cu 2 lei, că tot iese în câştig, şi oricum vinde şi mâine. Eu trebuie să ţin de preţ, că mi-am băgat banii în folie de solar, în seminţe, în motorină, fără să mai zic de munca familiei", spune Aurel, un producător din Piaţa Cetate. Ştiind ce marfă vând, şmecherii nici măcar n-o consumă. "Am client cu masă în piaţă care mănâncă toată vara roşii şi ardei numai de la mine", spune o legumicultoare din zona Diosig.

Oamenii pot evita, totuşi, să fie înşelaţi. "Uită-te pe ce dai banii. Ţăranii nu au saci standard, aduc produsele cu plase şi coşuri, cu ce pot. Marfa e mai tristă, un cartof e mai mic, altul mai mare, iar merele mai au o pată, o strâmbătură", explică Alexandra, vânzătoare în Piaţa Rogerius. Într-adevăr, imaginea contează, dar nu până acolo încât să dăuneze grav sănătăţii...