Concluzie-ghilotină: Aeroportul Oradea nu are viitor decât gestionat de o firmă privată

Vara trecută, când mai multe companii aeriene erau interesate de administrarea Aeroportului Oradea în sistem de concesiune, asumându-şi disponibilitatea de a face pe cheltuiala lor investiţiile necesare pentru modernizare şi de a plăti redevenţe Consiliului Judeţean, propunerea preşedintelui CJ Radu Ţîrle de a pregăti darea în concesiune a Aeroportului a fost refuzată de majoritatea consilierilor. Motivul inocat de aceştia? Nu exista niciun studiu care să demonstreze dacă obiectivul putea fi gestionat de companii private mai bine decât o face regia judeţeană Aeroportul Oradea RA, aflată în subordinea CJ.

Ca urmare, în august, s-a decis ca răspunsul să fie dat în baza unui studiu de oportunitate, încredinţat apoi prin licitaţie companiei americane Deloitte, în asociere cu societatea Boştină şi Asociaţii şi a institutului de proiectare Iptana Bucureşti.

Concluziile studiului au fost anunţate joi, la cea de-a doua reuniune din acest an a consilierilor judeţeni, însă aleşii bihorenilor nu s-au arătat interesaţi de cele aflate, mulţumindu-se să asculte cu apatie prezentarea făcută de şeful Biroului Investiţii al Aeroportului, Viorel Băican (comandantul Gheorghe Pasc absentând de la şedinţa CJ din cauza unui deces în familie).

Conform documentului, pus la dispoziţia BIHOREANULUI de Băican, analiza efectuată de cele trei companii a avut în vedere "toate modalităţile de dezvoltare şi modernizare din punct de vedere financiar şi din punct de vedere juridic".

Din perspectivă financiară, studiul de oportunitate a analizat trei modalităţi de finanţare pentru modernizarea Aeroportului, şi anume finanţarea proprie, cea din fonduri europene (cu o cotă de contribuţie din partea CJ), şi finanţarea privată, iar din perspectivă juridică au fost luate în considerare variantele de achiziţie de lucrări publice, concesionarea de lucrări publice, parteneriatul public-privat şi asocierea în participaţiune.

"Concluzia rezultată în urma analizei, respectiv varianta studiului de oportunitate recomandată de societatea de consultanţă, este că la ora actuală soluţia optimă a dezvoltării şi modernizării Aeroportului este cea de concesiune a lucrărilor publice", se arată în document, care se încheie cu fraza: "Pentru aspectele prezentate mai sus, rugăm membrii Consiliului Judeţean să-şi exprime punctul de vedere în legătură cu concluzia studiului".

În ciuda acestei "rugăminţi", însă, pe marginea informării prezentate de conducerea Aeroportului nu a fost purtată nicio discuţie, subiectul fiind reprogramat de preşedintele CJ, Radu Ţîrle, pentru următoarea reuniune a deliberativului judeţean.

În prezent, pentru modernizarea aerogării se desfăşoară lucrări de modernizare astfel încât aceasta să corespundă normelor Schengen (ce impun separarea fluxurilor de pasageri din statele UE de cele din statele nemembre), însă pentru reabilitarea pistei de aterizare-decolare şi extinderea ei în lungime şi lăţime sunt necesare sume de ordinul a peste 10 milioane de euro.