Un proiect de siguranţă naţională pentru România, blocat 12 ani, a fost finalizat: Transelectrica pune în funcţiune Linia Electrică Aeriană Oradea Sud-Nădab

Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica a anunţat punerea în funcţiune a tronsonului de Linie Electrică Aeriană 400 kV Oradea Sud – Nădab (judeţul Arad), de care depindea securizarea alimentării cu electricitate în partea de nord-vest a României.

Potrivit unui comunicat de presă al Transelectrica, Linia Electrică Aeriană (LEA) 400 kV Oradea Sud – Nădab, pe o lungime de 72 kilometri, a fost pusă în funcțiune în cursul zilei de miercuri, făcând astfel posibilă intrarea în exploatare comercială a întregului tronson de 400 kV Oradea Sud – Nădab – Bekescsaba (Ungaria).

De siguranţă naţională

„Operaționalizarea Liniei 400 kV Oradea Sud – Bekescsaba (Ungaria) reprezintă o reușită în ce privește securizarea alimentării cu energie electrică în partea de nord-vest a țării, permițând astfel o dezvoltare economică sustenabilă a acestei zone, atât prin posibilitatea de racordare de noi consumatori, cât și de noi centrale de producție din surse regenerabile. Această investiție are o contribuție semnificativă la creșterea siguranței Sistemului Electroenergetic Național, la reducerea costurilor cu managementul congestiilor de rețea și la reducerea consumului propriu tehnologic”, a transmis Transelectrica printr-un comunicat de presă.

Conform acestuia, „unul dintre cele mai importante beneficii este că va permite implementarea unor programe importante de investiții și mentenanță majoră în zonă, cu impact în îmbunătățirea performanțelor tehnice și a fiabilității rețelei electrice de transport”.

Pentru 15 stâlpi

Transelectrica arată în comunicat că punerea în funcţiune a LEA s-a făcut prin „lucrări demarate în luna august a acestui an, care au constat în realizarea a 14 fundații, asamblarea și ridicarea a 15 stâlpi necesari pentru finalizarea tronsonului LEA 400 kV Oradea Sud – Nădab, aflat în conservare din anul 2008, ca urmare a unor dificultăți legate în principal de procedurile de expropriere”.

Într-un amplu articol publicat în 2018, BIHOREANUL dezvăluia că acest proiect de importanţă strategică pentru România, care interconectează sistemele energetice din ţara noastră şi din Ungaria, a fost sabotat, practic, de incompetenţa guvernelor care s-au succedat din anul 2011 până anul trecut.

În urmă cu doi ani, Ministerul Economiei a şi emis un document care arăta că este „pusă în pericol siguranţa energetică în Nord-Vestul ţării”, actul fiind o notă de fundamentare pentru ca Guvernul de atunci să urgenteze proiectul de construire a LEA Nădab – Oradea Sud, blocat din cauza lipsei exproprierii terenurilor pe care trebuiau amplasaţi ultimii 15 stâlpi de susţinere a LEA.

O singură LEA

Interconectarea sistemelor de transport a energiei electrice ale României şi Ungariei era necesară dat fiind faptul că, exceptând centrala din Iernut (judeţul Mureş), toată electricitatea consumată în Nord-Vestul României este produsă în sudul ţării, la Mintia (judeţul Hunedoara, pe cărbune) şi la Işalniţa (judeţul Dolj, tot pe cărbune), la Porţile de Fier (judeţul Mehedinţi, în hidrocentrale), la Cernavodă (judeţul Constanţa, centrală nucleară) şi în restul Dobrogei (câmpuri eoliene în Tulcea şi Constanţa).

Din aceste centrale, producţia de electricitate este transportată prin reţelele de înaltă tensiune, de 400 kV, în cele 8 zone ale ţării, de unde sunt apoi distribuite de 8 operatori regionali (Electrica, E.On, Enel, CEZ etc).

În Transilvania, însă, reţeaua de transport consta într-o singură linie aeriană de înaltă tensiune, între Roşiori (judeţul Satu Mare) şi Oradea Sud, având ca backup câteva linii de medie tensiune ce leagă alte zone (două de Mintia, una de Arad, două de Zalău şi una de Cluj), plus alte linii mai mici care descarcă energia obţinută la hidrocentralele din Remeţi, Munteni, Săcădat şi Fughiu.

Cu back-up insuficient

„Aceste linii de 100 kV trebuie să asigure consumul în caz de blackout, în situaţia în care "cade" singura linie de 400 kV”, a explicat un specialist consultat de BIHOREANUL.

Tocmai pentru că liniile de 100 kV erau insuficiente pentru o zonă de asemenea importanţă economică, dotată cu o singură LEA, încă înainte de 1989 autorităţile au planificat construirea încă unei LEA, care să asigure interconexiunea cu sistemul energetic din Ungaria, căreia să-i furnizeze surplusurile şi de la care, la nevoie, să primească necesarul dacă "pică" sistemul autohton.

Blocată în Nojorid

Dată fiind importanţa strategică, proiectul a fost continuat după Revoluţie, România contractând în 2009 un credit de 25,7 milioane euro de la BERD, în vederea construirii unui circuit energetic prin realizarea LEA Oradea Sud - Nădab – Bekescsaba.

Proiectul a fost blocat însă timp de 7 ani, până în 2019, pentru simplul motiv că proprietarii unor terenuri din satul Leş, comuna Nojorid, nu au fost de acord să le vândă companiei Transelectrica, şi nici Ministerul Economiei, nici Ministerul Energiei, nici Guvernul de atunci nu au avut curajul să facă exproprieri.

De altfel, comunicatul dat publicităţii miercuri de Transelectrica nu precizează dacă, în final, compania de stat a achiziţionat terenurile din Nojorid pe care au fost construiţi ultimii 15 stâlpi ai LEA sau dacă a recurs la expropriere. Important este, însă, că după un deceniu de incapacitate a statului, proiectul a fost, în sfârşit, finalizat.