Oradea ieri, Oradea azi: Parcul Petöfi avea cândva pavilion pentru spectacole în aer liber, chioşcuri de alimentaţie şi o cofetărie

1850. La marginea orașului

Actualul Parc Petöfi se afla, mai demult, într-o zonă virană între localitatea Olosig și complexul de clădiri aparţinând Episcopiei Romano-Catolice. Terenul a rămas liber și după alipirea Olosigului la oraş. După darea în folosință a gării feroviare, zona a devenit mai frecventată, iar apropierea de Palatul Baroc și de catedrală cerea o minimă amenajare.

Piața avea formă triunghiulară, fiind mărginită de un șir de case pe partea sudică (numit Új sor - Șirul Nou). În vecinătate exista și o cazarmă, aleile din jurul piațetei fiind folosite de husari pentru plimbări.

Amenajarea parcului a fost făcută la solicitarea şefului Diecezei de Oradea, Schlauch Lörincz. Acesta a fost episcop între 1887 și 1902, iar în toamna anului 1888 a cerut Asociației pentru Înfrumusețare, care se ocupa de amenajarea spațiilor publice, să elaboreze un proiect de modernizare.

Așa a apărut Schlauch Tér (Piața Schlauch), denumită după numele episcopului care a și finanțat lucrările. Amenajările au fost realizate rapid, cu un număr consistent de muncitori, fiind trasate alei și plantați castani, tei și brazi, ultimii aduși din grădina personală a episcopului.

2018. Parc cu tradiție

După finalizarea lucrărilor, noua grădină a fost predată orașului, devenind spațiu public. Ulterior, în parc a fost amenajat un pavilion pentru spectacole în aer liber, apoi chioșcuri de alimentație publică și o cofetărie.

Cu timpul, în jurul parcului au fost parcelate toate terenurile libere și a început ridicarea de case, cele mai mari fiind pe latura nordică, edificate în jurul anului 1900. În deceniile următoare parcul a devenit o zonă obișnuită de promenadă a orădenilor.

A fost dotat cu o fântână arteziană și echipamente de joacă pentru copii, existente și astăzi. Aleile au fost asfaltate și echipate cu bănci. Unitățile de alimentație publică au dispărut, dar în parc se află două statui și un bust.

Statuile îi reprezintă pe Bethlen Gábor, principele Transilvaniei între 1613-1629, și pe József Attila, unul dintre cei mai importanți poeți maghiari ai secolului XX. În capătul dinspre strada Republicii este bustul poetului Petöfi Sándor. Acum parcul îi şi poartă numele, denumirea Schlauch Lörincz fiind luată de parcul aflat în jurul Palatului Baroc. Locul face legătura şi în prezent între zona palatului episcopal și centrul urbei.