Demersul porneşte de la o realitate nu tocmai încurajatoare pentru ţara noastră. Astfel, în România, avem 3.756.000 de ferme mici (cu valoare standard sub 8.000 euro), care reprezintă 96,7% din totalul exploatațiilor agricole. Participarea la formele asociative este însă foarte scăzută, sub 1% din fermierii români făcând parte din acestea. Spre comparație, în UE media de organizare este de 34%, iar în Olanda 104%.
Asocierea în agricultură poate îmbrăca diverse forme, de la asociații de producători (înființate conform Ordonanței 26/2000, în special cu scop de reprezentare), cooperative agricole (care desfășoară activități economice în baza legii 566/2004), societăți agricole (conform Legii 36/1991), case de ajutor reciproc, fonduri mutuale de asigurări (reglementate prin OUG 64/2013), până la camere agricole şi obști, composesorate.
Potrivit europarlamentarului, asocierea fermierilor are mai multe avantaje, în primul rând economice. “Accesarea mai uşoară a fondurilor europene, posibilitatea de negociere a unui preţ mai bun al produselor, posibilitatea de negociere a unui preţ mai mic al costurilor de producţie, cooperativa degrevează producătorul de responsabilitatea vânzării, cooperativa face un branding şi un marketing mai bun al produselor - sunt doar câteva dintre atuurile pe care le prezintă asocierea. În plus, există posibilitatea de negociere a unui preț mai mic al inputurilor (costuri mai reduse), membrii își extind producția și se capitalizează, crește standardul de viață al acestora. Membrii sunt expuși astfel la informație, inovație, au acces la proiecte de colaborare, clustere în agricultură”, explică Daniel Buda.
Asociația/cooperativa poate oferi servicii diverse către membri, şi anume servicii tehnice și servicii de informare și consultanță, mai mult, poate face investiții în infrastructuri de depozitare sau procesare. Asocierea în agricultură determină trecerea de la vânzarea produselor agricole neprocesate către produsele cu valoarea adăugată, fiind puse în valoare resursele locale. Asociația poate să fie mai aproape de consumator, prin lanțuri scurte de distribuție, sau poate intermedia vânzarea prin intermediul marilor retaileri, târguri, magazine, crescând puterea de negociere a membrilor. Lista avantajelor asociaţiei nu se opreşte aici, adăugându-se şi gestiunea mai bună a riscurilor în agricultură (prin crearea unor fonduri mutuale), posibilitatea realizării unor parteneriate (de exemplu, cu institute de învățământ), crearea de locuri de muncă şi fiscalizarea veniturilor şi bani la bugetul de stat.
„UE sprijină agricultorii încurajând înființarea de organizații de producători (acestea le permit agricultorilor să se grupeze pentru a-și putea vinde produsele în mod colectiv, căpătând astfel mai multă influență pe piață în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente), alte forme de cooperare care pot acorda agricultorilor un avantaj mai mare pe piață și care pot crește marjele de profit și competitivitatea, crearea unor tipuri de producție specializate, cum ar fi agricultura ecologică, relațiile contractuale pe tot parcursul lanțului de aprovizionare cu alimente şi crearea de fonduri mutuale și de sisteme de asigurări, pentru a permite agricultorilor să facă față mai bine instabilității pieței sau scăderii bruște a prețurilor”, a declarat europarlamentarul Daniel Buda.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.