În comuna Diosig, condusă de un primar UDMR şi populată în principal de etnici maghiari, votul de duminică a fost clar. „Am votat cu UDMR”, după cum spun toţi cei intervievaţi de BIHOREANUL, oamenii aplicând ştampila şi pe buletinele de vot de la referendum. „Pentru că aşa trebuie”, zic ei, ceea ce în traducere înseamnă: pentru că aşa ne-a transmis UDMR-ul.
La Secţia de votare de la Primărie, oamenii au început să apară abia în jurul prânzului, după slujba de la biserică. Tineri, bătrâni, îmbrăcaţi în haine de duminică, au venit în grupuri ca să-şi facă datoria. După răspunsurile date, majoritatea au reţinut doar că trebuie să voteze cu UDMR, nereuşind să explice nici rolul aleşilor în Parlamentul European, nici importanţa referendumului pentru Justiţie.
Alegeri complicate
În faţa secţiei, doi vârstnici, soţ-soţie, se întâlnesc după vot. „Aşa complicate erau întrebările acelea. Am pus ştampila pe Da. Bine am făcut?”, îi spuna o femeie soţului ei la ieşirea din secţia. Iar bărbatul o aprobă, refuzând, însă, să facă declaraţii reporterului BIHOREANULUI, care îi abordează, în limba maghiară, în faţa secţiei de votare.
„Ştiţi pentru ce aţi votat? Aţi înţeles întrebările de pe buletinul de vot pentru referendum?”. Majoritatea oamenilor îşi strâng buzele, zâmbesc convenţional şi pleacă, ori răspund în doi peri. „Sigur că ştiu pentru ce am votat. Dar nu vreau să vă spun”, replică o doamnă mai în vârstă, pentru ca o altă localnică, Hegedüs Jolán, să vină cu răspunsul care, apoi, a devenit laitmotivul zilei. „Pe ce a trebuit. Pe UDMR”.
Oamenii recunosc şi că au fost "împinşi la vot" în timpul slujbei de la biserică de duminică, implicarea reprezentanţilor Eparhiei reformate de Piatra Craiului în campania UDMR fiind asumată. „Prreotul ne-a spus doar să mergem şi să votăm cum dorim”, zice o altă localnică, negând că li s-ar fi indicat unde să pună ştampila.
M-am documentat
Notă discordantă face un localnic mai vârstnic. Singurul care explică limpede că a votat pentru "desemnarea reprezentanţilor în Parlamentul European”. „Nu ştiu câţi dintre noi vor intra", spune Kovacs Lajos, referindu-se la lista UDMR. "Apoi am votat cu Da la cele două întrebări de la referendum. Au fost destul de încâlcite întrebările, dar de obicei sunt aşa puse să te păcălească. Le-am înţeles, şi am votat Da. Aşa am vrut, aşa am simţit că trebuie, să se pună apă curată în pahar", declară localnicul.
Un tânăr, Szabó Csongor(foto), nu se sfieşte să-şi exprime dezacordul pentru campania agresivă pe care partidele politice au făcut-o în şcoli şi pentru că s-au folosit de preoţi ca agenţi electorali. „Am votat pentru UDMR, pentru Parlamentul European, dar am votat şi la referendum. Ştiu pentru ce am votat, m-am documentat inclusiv despre întrebările despre referendum, să ştiu despre ce e vorba”, spune, fără să nominalizeze, însă, partidele care l-au iritat. „Eu nu comentez nicăieri, nici pe Facebook. Trăiesc aici şi nu vreau intru în polemici”, încheie, oarecum fâstâcit pentru că spune doar jumătăţi de adevăr.
Români tăcuţi
Rătăcit parcă, un "minoritar" român încearcă să se fofileze pe lângă reporter, refuzând să-şi spună numele măcar. "Dacă nu e musai, nu vreau", spune omul, plecând grăbit.
La fel de grăbit e fostul fotbalist Adrian Anca, mutat de câţiva ani în Diosig, unde a devenit în ultimii ani un cunoscut şi prosper viticultor. Se justifică cu faptul că are treabă în vie. A venit să voteze şi dispare. „Mă duc la ierbicidat, mă scuzaţi”, spune ex-fotbalistul, luând-o efectiv la goană.
Depinde de români
La secţia de votare de lângă Biserica catolică, prezenţă slabă. Venirea primarului Mados Attila (foto) ce mai înviorează atmosfera. "Cum sunteţi? Totul e bine?", întreabă edilul UDMR-ist, votând în grabă şi plecând apoi spre sediul Primăriei, cu treabă.
Pe lângă el, intră în secţia de votare, parcă fără să-l cunoască, deputata PNL Florica Cherecheş. "Am venit să-mi vizitez colegii, răspund de partea de nord a judeţului. Totul e în regulă, n-au fost probleme, incidente", spune ea, plecând apoi mai departe.
Oprit de reporterul BIHOREANULUI, edilul Mados Atilla admite că oamenii s-au prezentat la vot ca urmare a unei campanii agresive, în care au fost asaltaţi în valuri, cu mesaje care mai de care mai grave. "Am avut două săptămâni de foc, zi de zi, de dimineaţa până seara, până vineri", spune Mados, care recunoaşte şi faptul că i-au implicat şi pe reprezentanţii Bisericii reformate.
"Nu văd nimic reprobabil. În fond, noi reprezentăm interesele minorităţii. Iar interesul oamenilor e să avem reprezentare", zice primarul, refuzând, însă, să dea vreun pronostic. "Depinde mult şi de prezenţa românilor la vot. Dacă nu va fi o prezenţă masivă, intrăm. Noi ne-am făcut datoria".
Cât de bine, se va afla după rezultatele finale. La ora 17.00, în Diosig, votaseră 1.653 de persoane, reprezentând un procent de 30.03% dintre persoanele cu drept de vot.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.