Samariteanul hoţ: Şefii Centrului pentru adulţi cu handicap din Remeţi sunt acuzaţi de furt de la gura sărmanilor

Externalizarea Centrelor pentru minori şi pentru adulţi ale Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor prin încredinţarea administrării lor unor fundaţii şi asociaţii n-a făcut, în unele cazuri, decât să "privatizeze" furtul: a înlocuit vechile hoţii ale salariaţilor instituţiei publice cu hoţiile angajaţilor ONG-urilor.

Acuzaţia aparţine unui fost asistent social al Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuro-Psihică pentru Persoane Adulte din Remeţi, care afirmă că Asociaţia În Casa Ta, care administrează unitatea, dijmuieşte banii destinaţi îngrijirii bolnavilor prin achiziţii umflate. Reprezentanţii ONG-ului neagă neregulile, deşi unele sunt confirmate de acte pe care ei înşişi le-au semnat, dar şi de Corpul de Control al Prefecturii.

"Veterană" răzvrătită

Lidia Blaga (foto) a lucrat în Centrul din Remeţi 27 de ani, până în iulie 2018, când, spune ea, a preferat să devină şomeră. "Asociaţia În Casa Ta mi-a propus înnoirea contractului de muncă, dar am refuzat ca să pot vorbi liber despre ce se întâmplă aici", zice femeia, nemulţumită de modul în care unitatea e spoliată de cei puşi s-o gestioneze.

Până în 2015, Centrul a fost administrat de DGASPC, adăpostind 49 adulţi cu handicap, majoritatea proveniţi din Centrele pentru minori. În acel an, printr-o Hotărâre a Consiliului Judeţean, în baza unei licitaţii la care s-au mai prezentat alte două fundaţii, administrarea a fost preluată de Asociaţia În Casa Ta, căreia Direcţia s-a obligat să-i deconteze, până în ianuarie 2018, servicii în valoare de 4,237 milioane lei, în schimb ONG-ul obligându-se să contribuie, la rându-i, cu 15% din această sumă pentru finanţarea activităţii.

Programul zilnic începe la 7.30 cu trezirea locatarilor, toaleta de dimineaţă, medicaţia şi micul dejun, după care urmează activităţi de recuperare - colorare, decupare, scriere. "Dar activităţile se fac mai mult pe hârtie, în acte. De fapt, beneficiarii sunt lăsaţi să vegeteze vara prin curte, iar iarna prin clădire", dezvăluie femeia.

El "centrează", el "marchează"

Sub masca filantropiei, de fapt, se fură, susţine fosta asistentă socială, care în ultimul an s-a plâns la DGASPC, Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţii Sociale, Consiliul Judeţean Bihor, ba mai nou şi la DNA Oradea, care a direcţionat Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice al Poliţiei judeţene verificarea sesizării.

Lidia Blaga spune că Asociaţia În Casa Ta cumpără produsele alimentare, nealimentare şi pentru curăţenie de la firmele şefului ONG-ului, Gheorghiţă Gordan - Magoral SRL, Parhan Com SRL şi Farmacia La Izvorul Sănătăţii, toate cu sediul în Bratca, iar rudele acestuia, în plus, şi-ar însuşi o parte din produse. "Practic, dl Gordan este şi furnizor prin firmele sale, cărora le asigură desfacerea, cât şi achizitor, prin Asociaţie. La Centru a pus-o şefă pe o cumnată, Daniela Cristea, iar pe alta, Florica Ştef, magazioneră".

Pe alese

"Pentru şefa Centrului se găteşte separat - sarmale, şniţele, chiftele, salată boeuf... Din magazie îşi face cămara de iarnă - zacuscă, murături, dulceţuri şi compoturi", susţine Blaga.

Dacă asta poate părea o găinărie, nu la fel se poate spune despre achiziţii. "De la cele trei firme se fac achiziţii fictive şi la preţuri umflate. Păstrăvul, care costă 22 lei/kg, se cumpără cu 38 lei, şi n-a ajuns niciodată la beneficiari. Se cumpără şi se dau în consum produse expirate: pe 22 februarie 2018 au fost daţi beneficiarilor cozonaci expiraţi în decembrie şi brânză expirată pe 10 februarie. Pe 11 iunie 2018 Asociaţia a cumpărat de la Parhan Com caşcaval expirat în aceeaşi zi". Iar exemplele pot continua.

O fostă colegă, Niculina Bot (foto), pedagog de recuperare, îi susţine acuzaţiile. "O dată s-au adus zeci de lăzi cu piersici stricate, înregistrate ca supliment pentru bolnavi. Am fost puse să le sortăm şi să le băgăm într-un butoi", zice femeia. Cel mai probabil  pentru pălincă...

Afară-i vopsit gardul...

La fel se întâmplă şi cu medicamentele, afirmă Lidia Blaga: "De la farmacia dlui Gordan se cumpără şi medicamentele pentru Centru, şi tot acolo sunt păstrate şi cardurile lor de sănătate".

Asistenta socială spune că, pe hârtie, Asociaţia a dat în comodat Centrului două maşini, dar ele sunt folosite în interes personal de şefa Centrului. "Când a trebuit, ca tutore, să merg la Aleşd ca să preschimb buletine pentru beneficiari, m-a dus un coleg cu maşina lui personală".

Tot o afacere e şi asigurarea îmbrăcămintei şi încălţămintei. "Hainele sunt de la second hand, dar la preţuri mari, ori din sponsorizări, dar ţinute închise în dulapuri. Se dau beneficiarilor numai la inspecţii. Paturile sunt echipate cu lenjerie uzată. Dimineaţa, peste ea se pune lenjerie nouă şi seara e luată, să nu se uzeze".

Mai grav, femeia susţine că beneficiarii sunt şi abuzaţi, prin folosirea lor la munci necalificate în afara unităţii, în gospodăria şefei unităţii, Daniela Cristea, ori la firmele lui Gordan. "Unii au fost duşi la strâns de fân, curăţat de grajd, plivit de buruieni şi la descărcat de bolţari".

3 în 1

Blaga afirmă că, deşi ONG-ul trebuie să aibă un număr de angajaţi egal cu al beneficiarilor, în realitate obligaţia e respectată printr-o "scamatorie", una şi aceeaşi persoană exercitând sarcini pe posturi diferite. De exemplu, Lazăr Mariana este şi infirmieră, şi bucătăreasă şi asistentă în acelaşi timp, cu norme de lucru parţiale, Lenuţa Ştef şi Blaga Maria sunt concomitent infirmiere şi pedagogi, Bonce Lenuţa, Matei Liliana şi Negruţ Irina sunt atât infirmiere, cât şi asistente, Ştef Florica a fost în acelaşi timp magazioneră şi asistentă, iar Giurgiuman Florica şi Toda Firicica sunt atât spălătorese, cât şi infirmiere. "Nu putem vorbi despre recuperarea şi reabilitarea beneficiarilor, cel mult despre hrănire şi cazare".

Cum se face că neregulile nu sunt consemnate în rapoartele lunare prin care comisia de monitorizare a DGASPC atestă îndeplinirea obligaţiilor de către Asociaţie şi îi decontează serviciile? O explicaţie, crede femeia, e că ONG-ul o are drept "coordonator de servicii sociale" pe nimeni alta decât pe şefa Serviciului Juridic al Consiliului Judeţean, Mihaela Roşan (foto). "Pe mine nu m-a coordonat niciodată, deşi sunt asistent social. În schimb, ea pregăteşte rapoartele către DGASPC".

Dezinteres sau complicitate

Pe de altă parte, femeia susţine că a semnalat situaţia atât şefului DGASPC, cât şi conducerii CJ, dar degeaba. "Pe 11 iunie am participat la o dezbatere la Consiliul Judeţean, la care au fost prezenţi şi directorul DGASPC, Călin Puia, şi administratorul public al judeţului, Szabo Jozsef, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Traian Bodea. Le-am adus la cunoştinţă încălcări grave ale legii, dar nu s-a întâmplat nimic. Controalele la Centru, de altfel, sunt anunţate dinainte".

O dovadă în acest sens e că luna trecută, cu o zi înainte celei mai recente verificări, derulate de Corpul de Control al Prefecturii, acţiunea "inopinată" era ştiută la Remeţi: o fostă colegă i-a trimis un SMS prin care o întreba "Ce ai făcut cu şefii, că i-ai băgat în priză?".

Sesizare la ANAF

Chiar şi aşa, verificarea Prefecturii a confirmat o parte din neregulile sesizate de fosta asistentă socială. Raportul Corpului de Control întocmit pe 22 august confirmă că achiziţiile se fac de la firmele preşedintelui Asociaţiei, "fără proceduri de achiziţie" şi la preţuri peste cele ale pieţei: pătrunjel - 8,20 lei/kg, pepene verde - 2,37 lei, ardei - 8,5 lei/kg, roşii - 6,88 lei/kg, ulei - 6,2 lei/litru, castraveţi - 8,1 lei/kg, portocale - 8,2 lei, la toate adăugându-se şi TVA.

De asemenea, Corpul de Control a constatat că o cantitate enormă de îmbrăcăminte, intrată în Centru cu mult înainte, de pildă în februarie, a fost dată în consum, adică beneficiarilor, abia pe 1 august, când se ştia că urmează controale: 248 de tricouri, 168 bluze, 150 pantaloni, 100 tricouri etc.

Ca urmare, Prefectura a propus un "control de specialitate din partea ANAF" atât la Centrul din Remeţi, cât şi la cele trei firme.

Pe minus

Şefa Centrului, Daniela Cristea, respinge orice acuzaţie de încălcare a legii sau a contractului dintre Asociaţia În Casa Ta şi DGASPC: spune că nu a profitat de persoanele cu handicap ducându-le la munci casnice şi nu şi-a însuşit nimic din produsele achiziţionate.

La fel se apără şi preşedintele ONG-ului, care se consideră ponegrit pe nedrept. "Nimeni nu spune că pe vremea când Centrul era la DGASPC chiar angajaţii se foloseau de beneficiari şi, de fapt, noi am stopat această practică. Nimeni nu vede că am modernizat clădirea Centrului, că am amenajat curtea, că am schimbat centrala termică, că acoperim 15% din cheltuieli, că scot din firme câte 20-30.000 de lei lunar pentru asta! Fosta angajată ne terfeleşte. Ce să furi din mâncarea bolnavilor, pentru care sunt alocaţi 816 lei pe zi, când 85% din cheltuieli sunt pentru salariile personalului?", ripostează Gheorghiţă Gordan (foto).

În ce priveşte faptul că ONG-ul s-ar bucura de "protecţia" şefei Serviciului Juridic al CJ, bărbatul spune că Mihaela Roşan nu se află în niciun conflict de interese, activând în cadrul asociaţiei ca voluntar neremunerat. Cât despre motivul pentru care a împletit filantropia, asumându-şi administrarea Centrului, cu afacerile, tot el furnizându-i toate produsele, Gordan e convins că n-a făcut nimic ilegal: "Achiziţiile de la firmele mele nu sunt interzise şi pentru toate am plătit TVA".

Rămâne de văzut concluzia ANAF, dar poate şi a altor instituţii, despre conflictul de interese evident în care s-a pus, cu folos cert pentru sine şi nu foarte sigur pentru amărâţi...

"A FOST PĂRTAŞĂ"
Sancţiuni cu penalizări

Directorul DGASPC Bihor, Călin Puia (foto), între timp "mutat temporar" din funcţie de conducerea CJ Bihor, afirmă că fosta asistentă socială Lidia Blaga i-a adus la cunoştinţă nemulţumiri, dar numai verbal. "Doamna a venit la mine anul acesta să-mi spună despre nişte furturi la Centrul din Remeţi. Am întrebat-o de ce nu le-a sesizat la vremea când au avut loc, de ce nu a semnat cu obiecţiuni procesele-verbale de monitorizare. A fost cumva părtaşă? Eu nu, eu am dat afară oameni pentru furt, dar am avut sesizări scrise, asumate", spune Puia.

Pe de altă parte, acesta afirmă că respectarea obligaţiilor contractuale asumate de Asociaţia În Casa Ta este verificată lunar de o comisie de monitorizare care a făcut şi controale inopinate, inclusiv noaptea, constatând că la momentul controalelor indicatorii contractuali erau îndepliniţi. În unele cazuri nu integral, ce-i drept, DGASPC dispunând penalizarea ONG-ului prin nedecontarea unor servicii.

Indicatorii, peste 100 la număr, vizează asigurarea cotei de cofinanţare, starea clădirii şi a încăperilor, dotările, acoperirea cu personal specializat, desfăşurarea activităţilor de recuperare şi reabilitare a beneficiarilor, calitatea şi cantitatea hranei etc.