PSD-istul Madar aruncă cifre care pun la egalitate Bihorul cu Teleormanul în atragerea de fonduri UE: „Nu suntem nici mai buni, nici mai răi decât alții”

Cifre prezentate de consilierul municipal orădean Adrian Madar, de la PSD, ar arăta, susține acesta, că județul Bihor este „în aceeași linie”, adică la egalitate, cu Teleormanul în ce privește atragerea de fonduri europene, și mult sub Buzău ori Dolj.

Tot Madar spune că în 2024-2025 Oradea va ajunge la limita superioară a gradului de îndatorare, iar asta pentru a concluziona că „nu suntem nici mai buni, nici mai răi decât alții”.

Contra „performanței providențiale”

După mai bine de două săptămâni de când a organizat o conferință de presă pentru a afirma că Primăria Oradea vinde „iluzii financiare” și că în 2022 municipalitatea ar fi, de fapt, la același nivel cu Alexandria sau Craiova la atragerea de fonduri europene, consilierul local Adrian Madar a declarat, luni, tot într-o conferință de presă susținută la sediul PSD Bihor, că și județul nostru stă mai slab decât altele la acest capitol.

„În ultimii ani s-a creat o anumită credință într-o performanță providențială”, a spus Madar, cu referire la administrația liberală din Oradea și la cea a județului, după care a proiectat de pe laptop pe un ecran cifre care i-ar sprijini afirmația potrivit căreia, la fel cum Oradea este sub Craiova ori Buzău, și Bihorul este în urma județului Buzău, „în aceeași linie” cu Teleorman. „Ei (n.r. - aceste județe) atrag cam aceleași sume pe cap de locuitor”, a afirmat Madar.

Ce zic cifrele

Potrivit prezentării lui Madar, anul trecut județul Bihor ar fi atras doar 43,32 milioane lei din fonduri europene, ceea ce ar însemna că administrația județeană a atras doar 79 lei pe locuitor, iar fondurile UE atrase ar reprezenta doar 6% din întregul buget, de 693,943 milioane lei.

Aceleași cifre avansate de Madar ar arăta că județul Teleorman a atras 21,567 milioane lei, adică 67 lei/locuitori, fondurile europene reprezentând 5% din bugetul de 455,863 milioane lei. În ce privește județul Dolj, anul trecut acesta ar fi accesat 119,219 milioane lei, adică 119 lei/locuitor, fondurile europene însemnând 19% din bugetul județului, de 653,021 milioane lei.

Consilierul local PSD nu a precizat de unde și-a luat informațiile, însă este de subliniat că, potrivit CJ Bihor, anul trecut fondurile europene atrase în județul nostru nu au fost de 43,32 milioane lei, ci de 70,948 milioane lei.

De asemenea, Madar nu a interpretat cifrele decât pentru a spune că „nu stăm nici mai bine, nici mai rău decât alții”, chiar el recunoscând că „nu am pregătit o analiză a bugetului Consiliului Județean Bihor, în schimb am făcut o poză a județelor”, pentru a-și face comparațiile.

„Abordare politicianistă”

Madar nu a mai discutat alți parametri financiari ai administrației județene și nici nu a putut răspunde unei întrebări simple adresate de BIHOREANUL, și anume de ce în Teleorman sau în alte județe despre care spune că au cifrele mai bune ori egale cu Bihorul nu se văd investițiile europene.

„Nu văd sensul acestei întrebări. Ei, hai...”, a spus Madar, insistând că a vrut „doar să ieșim din paradigma comparației cu Clujul, de aceea am făcut și o poză cu Teleormanul, care economic este mult sub noi”.

În schimb, el a revenit la cifrele despre municipalitatea orădeană, pentru a acuza administrația că „a avut o abordare politicianistă” în atragerea de fonduri europene când raporta că „din 10 lei investiți în Oradea, 5 lei au fost din fonduri europene”, realitatea fiind, spune Madar, că doar 2 din 10 lei investiți în oraș au fost din bani europeni.

De asemenea, el a profețit că gradul de îndatorare a Oradiei, care în prezent este sub 8%, va fi la limita legală de 30% în următorii ani, „deci capacitatea de îndatorare a orașului este la limită”.

Joacă cu cifre

Potrivit unui raport al Direcției Economice a Primăriei, gradul de îndatorare a Oradiei a fost anul trecut de 7,2%, sub cel de 12,2% în 2021 și de 9,9% în 2020, iar asta după ce anul trecut orașul s-a împrumutat cu 19,5 milioane euro și anul acesta va mai împrumuta încă 21 milioane euro, ceea ce, într-adevăr, va ridica gradul de îndatorare, însă departe de pragul maxim de 30%.

De altfel, chiar Madar a prezentat un grafic potrivit căruia în 2023 gradul de îndatorare a Oradiei va fi de 12,83%, iar în 2024 de 26,36%, pentru a scădea progresiv în fiecare an și a ajunge în 2030 la 11,88%, iar în 2033 la 7,77%.

Ce „uită” Madar

Consilierul PSD a „ratat”, însă, detaliul că banii din împrumuturile contractate de oraș sunt cheltuiți nu pentru așa numitele „pomeni”, ci pentru finanțarea proiectelor de investiții cu fonduri europene, iar apoi sunt recuperați și rambursați către bănci pe măsură ce proiectele sunt finalizate, în vreme ce cheltuielile sunt decontate din fondurile UE, mecanism deja obișnuit în fiecare ciclu de finanțare european.

De altfel, la ultima reuniune a Consiliului Local Oradea, când s-a dezbătut proiectul de realizare de către un investitor privat a parcării supraetajate din Nufărul, nu de către Administrația Domeniului Public Oradea din bani împrumutați de la bănci, un alt consilier PSD, Liviu Sabău Popa, a și remarcat că Oradea are un indice scăzut al datoriei publice, de numai 7,3%, argument pe care l-a și invocat pentru a cere ca investiția să fie făcută din bani pe care Primăria să-i împrumute.

La respectiva reuniune a CL, primarul Florin Birta a și taxat modul în care reprezentanții PSD jonglează cu cifrele, făcând afirmații contradictorii despre situația financiară a orașului. „Vă rog să mai discutați între dvs și, când ieșiți în public, să vă reglați discursurile”, a spus edilul adresându-se consilierilor PSD.

Trebuie precizat, de asemenea, că Madar nu a putut răspunde nici la o altă întrebare a BIHOREANULUI, și anume de ce, dacă Oradea este mai apăsată de datorii decât alte orașe, are un rating mai bun (BBB minus, adică recomandat investițiilor) din partea agențiilor internaționale.

„Acesta este un non-subiect. Este o discuție tehnică, credeți că ăsta e un subiect?”, a fost răspunsul reprezentantului PSD.