Primărie pe datorie: Dacă ar trăi din banii lor, un sfert dintre localitățile bihorene ar intra în faliment

O localitate e ca o familie: localnicii pun la un loc banii și bunurile deținute, iar capul casei plătește cheltuielile, face reparațiile necesare și investește pentru creșterea confortului gospodăriei.

În Bihor, însă, multe administrații locale nu doar că nu au bani să investească, dar nici măcar nu își pot acoperi propriile cheltuieli curente. Există 10 UAT-uri care nu își scot nici măcar cheltuielile de funcționare, arată Finanțele Publice.

Reguli elementare 

Pentru a funcționa eficient, o administrație locală trebuie să respecte câteva reguli de bază. „Una este să fii primar în Oradea, unde ai venituri mari la dispoziție, și alta este să conduci o comună din capăt de județ, unde încasările sunt mici. Totuși, principiile sunt aceleași: să te îngrijești de încasarea veniturilor, să nu lași banii să se piardă și să nu risipești resursele pe proiecte care nu aduc câștig locuitorilor”, spune președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan (foto).

Fost primar timp de trei mandate, Bolojan spune că atragerea de investiții este vitală. „Dacă există locuri de muncă în localitate, oamenii au mai multe oportunități. Își fac un rost, își iau o casă, sunt mai puțin tentați să plece, iar localitatea se dezvoltă”.

Ca să încurajeze primarii să urmeze aceste principii de eficiență, în ultimii trei ani CJ Bihor a redistribuit banii de la bugetul județean către administrațiile locale ținând cont de mai mulți indicatori, începând cu mărimea costurilor de personal raportate la veniturile proprii și până la gradul de colectare a veniturilor proprii.

„Anul acesta nu am aplicat acești indicatori, pentru că din vară în unele localități se vor schimba primarii și ar fi nedrept ca noii veniți să fie pedepsiți cu alocări mai mici pentru performanțele predecesorilor”, a explicat Bolojan. Dar principiile rămân valabile...

Primării la bani mărunți

Conform informațiilor furnizate BIHOREANULUI de Administrația Județeană a Finanțelor Publice, dacă ar fi firme, aproape tot a patra primărie din județ ar fi falită. „Există 10 unități administrativ teritoriale în cazul cărora veniturile proprii asigură mai puțin de 85% din finanțarea cheltuielilor de funcționare”, a transmis AJFP Bihor.

Pe lista celor care anul trecut nu și-au putut asigura singure nici măcar propria funcționare se numără primăriile comunelor Balc, Cetariu, Criștioru de Jos, Derna, Lugașu de Jos, Petreu (n.r. - fostă Abrămuț), Sălacea, Ștei și Tămășeu, precum și a orașului Vașcău.

În plus, trei primării - Câmpani, Căbești și Popești - au încasat mai puțin de jumătate din veniturile prognozate, adică taxele și impozitele de la localnici și firme.
Patru primării - Paleu, Finiș, Uileacu de Beiuș și Vașcău - au cheltuit anul trecut pentru investiții mai puțin de o zecime din banii pe care i-au avut. 

Blestemul „procesului verbal” 

Anul trecut, comuna Popești a reușit să încaseze sub 50% din veniturile pe care tot Primăria le-a prognozat. Pentru o firmă, asta ar fi însemnat faliment. Edilul Dorin Curtean spune că „gaura” vine din amenzi neîncasate. „Zilnic primim măcar un proces verbal de la Poliție, pentru contravenții de circulație, furturi de lemne și altele, care rămân neplătite”.

Comuna are de încasat circa 1,5 milioane lei de la rău-platnici. „Amenda este ultimul lucru pe care vrea să îl plătească omul. Am trimis înștiințări, facem popriri, dar nu are toată lumea venituri, ca să și încasăm”, zice primarul, încercând să explice de ce nu poate trece la executări silite. Primăria Popești a cerut instanței convertirea datoriilor în muncă în folosul comunității. „Cam 40 de persoane își plătesc datoriile prin muncă, dar va mai dura”.

Primăria Căbești adună și ea banii cu greutate. „Începând din 2022 am făcut executări silite, iar unde nu s-a putut, am convertit datoriile în muncă”, spune primărița Corina Ene (foto). Anul trecut, administrația a trimis 350 de titluri executorii către 700 de contribuabili cu datorii și a obligat 14 localnici să le plătească prin muncă. Rezultatele s-au văzut. „Nu știu de ce apărem pe lista Finanțelor. După ce am făcut popriri și dosare de muncă în folosul comunității, la venituri proprii de circa 900.000 lei am reușit să facem încasări de vreo 2 milioane lei”, spune primărița. 

Doar de rău de la Vașcău

În Bihor, multe UAT-uri trăiesc efectiv pe datorie. Cel mai bun exemplu este orașul Vașcău care, cu tot sprijinul de la bugetul central, va cheltui anul acesta 16,7 milioane lei, în timp ce veniturile prognozate sunt de 16,5 milioane lei. Veniturile proprii reprezintă din acest total doar o zecime, adică 1,6 milioane lei, sumă la care se adaugă 5 milioane lei din alocări din TVA, încasări și subvenții. Oricum, prea puțin! 

Aflat la cincilea mandat, primarul Florin Porge (foto) vede situația cu resemnare. „Începând din 1996 în Vașcău se aplică normativele pentru moți. La noi se plătește doar 50% din impozitul pe proprietate. Dacă s-ar plăti întreg, am avea bani”, susține Porge. Neadevărat, însă: aritmetica arată că, pentru a-și acoperi cheltuielile, orașul ar trebui să își tripleze veniturile proprii.

Situat în topul localităților din România pe cale de dispariție, Vașcăul a pierdut în ultimul deceniu 20% din populație, locuitorii rămași fiind în cea mai mare parte pensionari, iar firme care să plătească impozite sunt puține. „Este greu să ne descurcăm fără venituri”, spune blazat primarul, de parcă rolul lui nu ar fi să facă rost de bani, ci să se plângă de lipsa lor...

„Suntem pe minus” 

Funcționarea pe datorie pare să fie un dat pentru multe localități de la margini de județ, de la orașul Ștei până la comunele Balc sau Criștioru de Jos. Când veniturile proprii mici se suprapun însă proiectelor care presupun cheltuieli mari, „falimentul” este garantat.

Comuna Petreu, numită până anul trecut Abrămuț, a avut în 2023 cheltuieli de 6,8 milioane lei la venituri de numai 5,8 milioane lei, din care doar 3,4 milioane lei din surse proprii. Situația se repetă și anul acesta. „Suntem pe minus”, recunoaște edilul Barcui Barna (foto). Acesta adaugă, însă, că primăria întreține un centru de bătrâni care îi toacă toți banii. „Anul acesta am primit 100.000 lei pentru întreținerea centrului, care pe noi ne costă 60.000 lei pe lună, adică peste 700.000 lei pe an”.

Primarul nu știe cum va acoperi diferența. „Când am cerut bani domnului Ilie Bolojan, a spus să închidem centrul. Eu nu vreau!”, zice primarul. Între timp, gaura din buget îi crește constant. „Taxa pentru îngrijirea unui vârstnic este de 3.200 lei pe lună, dar prețul real ar fi cam de 5.000 lei”, susține Barcui, care nu știe cum să acopere diferența.

„Depopularea” bugetului

Veniturile scăzute afectează nu doar comunele aflate la capăt de județ, de unde populația pleacă, iar investitorii ajung mai greu, dar și localități de lângă Oradea, cum ar fi Cetariu, care anul trecut a cheltuit 8,6 milioane lei, având venituri proprii de numai de 5,7 milioane lei.

„În ultimii 40 de ani populația s-a înjumătățit, de la peste 4.000 la circa 2.000 de locuitori. Veniturile au scăzut, dar întreținerea localității costă la fel sau chiar mai scump”, spune Csomortányi István, consilier al primarului Biró Ferenc.

Pentru a se încadra în venituri, primăria încearcă să rezolve cu 13 angajați toate problemele, de la tunderea ierbii până la calcularea taxelor, dar nu ajunge. Singura soluție o constituie atragerea unor firme plătitoare de taxe. „Avem două investiții în curs de autorizare, dar asta va mai dura”, spune Csomortányi. 

În administrație, ca-n viață, banii se câștigă greu, chiar dacă se cheltuie cu ușurință. Iar când veniturile nu le ajung, localitățile - la fel ca oamenii - trăiesc pe banii altora...

SE POATE!
Bani sunt, gospodari să fie...

Lipsa resurselor financiare nu este un dat pentru administrațiile locale, cum pretind unii primari.

Potrivit evidențelor AJFP Bihor, anul trecut 17 UAT-uri dintre cele 102 existente în Bihor și-au încasat veniturile de la cetățeni și firme în proporție de peste 95%. Lista este deschisă de CJ Bihor și mai cuprinde comunele Aștileu, Budureasa, Cărpinet, Cefa, Ceica, Cociuba Mare, Diosig, Gepiu, Mădăras, Pomezeu, Sânmartin, Șinteu, Tărcaia, Toboliu, Pietroasa și Rieni.

14 UAT-uri au alocat pentru investiții peste 60% din venituri: CJ Bihor plus primăriile Oradea, Beiuș, Marghita, Valea lui Mihai, Borș, Cociuba Mare, Drăgești, Lugașu de Jos, Olcea, Sâmbăta, Sânnicolau Român, Tărcaia și Tăuteu.

În ce privește chivernisirea banilor, anul trecut 16 UAT-uri au cheltuit pe salariile angajaților sub 10% din veniturile proprii: CJ Bihor, Oradea, Beiuș, Marghita, Salonta, Valea lui Mihai, Borod, Borș, Cociuba Mare, Drăgești, Lugașu de Jos, Sânnicolau Român, Sânmartin, Ștei, Tărcaia și Țețchea.