Lipsite de infrastructură și locuri de muncă, satele se depopulează dramatic, iar singurele remedii sunt investițiile, dar de unde bani? Cum comunele nu îi au, cer alocări „de sus”.
În Bihor, acestea s-au făcut decenii întregi după legea celui puternic. Când județul a fost condus de UDMR și PD, edilii PNL și PSD au primit resturi, când la butoane s-au aflat PNL și UDMR au suferit primarii pesediști, iar când au cârmuit UDMR și PSD a fost rândul liberalilor să trăiască din firimituri.
Actualul șef al administrației județene, Ilie Bolojan, a promis la instalare alocări după criterii obiective, iar din 2021 bugetele s-au votat în unanimitate, fără scandaluri. Inclusiv săptămâna trecută, când CJ a „feliat” peste 38 de milioane lei. Cea mai mare parte, însă, tot politic...
Pact în loc de lege
Legea finanțelor publice locale e clară: cotele din TVA și din impozitul pe venitul global pentru echilibrarea bugetelor comunelor și orașelor se repartizează ținând cont de gradul de colectare a taxelor și impozitelor de către primării. Logica e corectă: dacă o unitate administrativ-teritorială nu se îngrijește să-și încaseze veniturile, nu merită bani de la altele.
În realitate, legea nu se aplică de aproape un deceniu, fiindcă Legea bugetului de stat „omite” an de an acest criteriu. Rezultatul? Arbitrariul politicienilor care conduc județele, care își pot răsplăti propriii primari defavorizându-i pe ceilalți, fără să poată fi trași la răspundere.
Pentru a stopa discriminările, în 2019 șefii partidelor reprezentate în CJ Bihor au semnat un protocol valabil până în 2024, conform căruia „alocarea a jumătate din sume (...) va fi realizată în funcţie de necesităţile comunităţilor și ponderea numărului primarilor fiecărei formaţiuni”, iar a celeilalte „va fi decisă de formaţiunile aflate la conducerea executivă a CJ”.
Deciziile, după criterii
La finele anului 2020, Ilie Bolojan (foto) a anunțat 12 criterii de împărțire a banilor, de la cheltuielile de personal din primării pe cap de locuitor și gradul de colectare a veniturilor, până la modul de gestionare a fondurilor și curățenia din localități.
Ultima echilibrare a bugetelor locale a avut loc săptămâna trecută, când CJ a alocat 38,176 milioane lei. Cu o săptămână înainte, Bolojan și vicele Călin Gal, responsabil de Direcția Economică, s-au întâlnit cu primarii, în prezența liderilor consilierilor județeni ai PSD, Bujor Chirilă, și ai UDMR, Borsi Lorand.
Scopul - informa CJ printr-un comunicat - a fost „prezentarea situațiilor financiare ale UAT-urilor și analizarea mai multor indicatori”, Bolojan transmițând că alocările se vor face ținând cont de „două componente: prima, care reprezintă 50% din suma totală, va fi repartizată în mod egal tuturor UAT-urilor, iar a doua, în funcție de respectarea indicatorilor”.
Salariile, peste impozite
Conform acestor indicatori, un sfert dintre comunele și orașele bihorene își plătesc angajații cu sume ce depășesc veniturile proprii. La Hidișelu de Sus, de pildă, raportul este de 100,48% (salariile funcționarilor însumează 1,268 milioane lei, iar veniturile proprii 1,262 milioane lei), la Lăzăreni 122,87%, la Abram 127,34%, la Tăuteu 136,23%, la Balc 145,12%, la Finiș 146,17%, la Sâniob 156,89%.
„Campioane” sunt câteva comune unde lefurile angajaților depășesc de aproape două ori veniturile proprii: Derna 199,07% (salarii de 1,282 milioane lei la venituri de 644.000 lei), Cherechiu 196,44%, Petreu 196,08%, Pietroasa 193,46%.
La polul opus, cu o pondere mică a salariilor raportat la veniturile proprii, se remarcă Sânmartin, unde doar 22,24% din taxe și impozite reprezintă lefurile, Borș - 26,41%, Salonta - 26,48%, Țețchea - 28,95%, Cociuba Mare - 32,69%, Aștileu - 33,25%.
„Generozitate” și populism
În 45 de UAT-uri, cheltuielile salariale raportate la populație le depășesc pe cele din Oradea. Dacă un funcționar îl costă pe un orădean 320 lei, la Holod un locuitor plătește 371 lei pentru un angajat din primărie, la Lăzăreni 413, la Chișlaz 442, la Balc 460, la Abram 497 lei etc.
Unele comune trec și de 500 lei/locuitor pentru lefurile din primării: Cherechiu - 569, Pietroasa - 549, Husasău de Tinca - 545, Derna - 538, Sălacea - 529, Viișoara – 527, Sâniob - 517.
Mai cumpătate sunt Salonta (193 lei/locuitor), Șimian (195), Batăr (216), Tileagd (238), Ineu (241), Ciumeghiu (266), Lugașu de Jos (271), Sânmartin (273), Tinca și Sântandrei (279).
Pe de altă parte, unele comune nu își încasează decât o mică parte din taxe și impozite: Săcueni 47,93%, Nojorid 50,78%, Diosig 52,92%, Tulca 55,87%, Buduslău 58,27%, Sântandrei 59%. Explicația? Fie primarii nu își „execută” alegătorii, pentru a fi realeși, fie - unde sunt comunități de romi - nu au ce lua de la aceștia.
Fruntașe la colectare sunt: Cociuba Mare (100%), Hidișelu de la Sus (99,9%), Sânmartin (98,73%), Ceica (97,87%), Aștileu (95,45%), Sâniob (95,01%), Olcea (94,78%), Diosig (94,65%), Rieni (94%), Tăuteu (93,37%).
Pe invers
BIHOREANUL a constatat, însă, că la distribuirea celor 38,176 milioane lei nu s-a ținut cont doar de criteriile de performanță enunțate de Bolojan. Abram, de pildă, a primit 565.000 lei, deși salariile depășesc cu 27,34% veniturile proprii, Balc 550.000 lei (depășire de 45,12%), Buntești 620.000 lei (depășire de 21,29%), iar Nojorid 655.000 lei (deși a colectat doar 50,78% din venituri). Au, în schimb, primari PNL.
Comune cu indicatori mai buni au primit sume mai mici: 188.000 lei Sânmartinul (primar PSD), deși dă pe salarii doar 22,24% din venituri, iar 200.000 Borșul (edil UDMR), care cheltuie pe lefuri 26,41% din venituri. Discrepanța e și mai vizibilă la municipii: Salonta (primar UDMR) primește 200.000 lei, deși cheltuie pe salarii 26,48% din venituri, pe când Beiușul (primar PNL) primește 720.000 lei cu toate că dă pe salarii 69,65%, iar Marghitei (primar independent) i s-au alocat 700.000 lei, deși dă pe salarii 65,49% din taxe și impozite.
Tocmeli politice
De ce la stabilirea sumelor nu au contat doar performanțele primăriilor? Vicele Călin Gal (foto) afirmă că jumătate din bani, 19 milioane lei, au fost repartizați egal după ponderea primarilor (49 PNL, 28 PSD, 21 UDMR, câte unul PPMT, Pro România și Uniunea Slovacilor), iar cealaltă jumătate după indicatori, dar „cu ajustări”. „Nu poți judeca o comună din capăt de județ ca pe una din Zona Metropolitană Oradea sau una de la munte ca pe una de la șes, pentru că nu au aceleași condiții de a face performanțe”, spune Gal.
În plus, au contat și proiectele de investiții locale. Salontei, de pildă, i s-a alocat mai puțin decât merita după cifre, deoarece, odată cu modernizarea DJ 795 spre Tinca, CJ plătește și lucrări pe teritoriul municipiului, iar Sânmartinul primește 188.000 lei pentru că, fiind cea mai bogată comună din județ, nu depinde de banii de la județ. De cealaltă parte, comune cu edili PNL au primit sume mai mari pentru a cofinanța proiecte: Cefa pentru extinderea rețelelor de apă, canalizare și de gaz, Boianu Mare pentru aducțiune de apă etc.
Bolojan afirmă, însă, că de un tratament similar au beneficiat și unele cu primari PSD, Căbești primind 278.000 lei, cu 90.000 peste indicatori, pentru că achiziționează utilaje de gospodărire, iar Gepiu 298.000 lei, cu 110.000 în plus, pentru a amenaja un drum. Compensații pentru primari mai implicați decât alții, care n-au avut norocul de a păstori comune mai bogate. Doar că tot cu avantaje vizibile pentru „ai noștri”...
PE SUB MASĂ
„Redistribuiri” politice
Mai mult de două treimi dintre cei 18 primari de comune UDMR-iști (mai precis 7) au primit pentru echilibrarea bugetelor locale doar câte 100.000 lei, suma minimă convenită politic, celorlalți fiindu-le alocați între 150.000 și 300.000 lei, iar totalul fiind de 2,881 milioane lei.
Dintre cei 27 de primari de comune PSD-iști, 12 au primit câte 188.000 lei, iar ceilalți între 198.000 și 328.000 lei, totalul alocărilor pentru aceștia fiind de 4,856 milioane lei.
În schimb, sumele pentru cei 42 de primari de comune PNL-iști au variat între 380.000 și 660.000 lei, repartizându-li-se în total 22,09 milioane lei, adică aproape de trei ori cât alocările către primăriile conduse de celelalte două partide.
În ciuda diferențelor, împărțirea banilor a fost votată în unanimitate de toți consilierii județeni.
.jpg "Resturi dintr-o dronă rusească au fost găsite pe teritoriul României, în județul Tulcea. MApN continuă căutările")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.