URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 25 MAI 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Cei care s-au bucurat de plecarea de la Primărie a drumarului și podarului Ilie Bolojan au dat peste Florin Birta pasajistul. Șantierele nu au dispărut, ci doar și-au schimbat natura. 
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Tarom are un vechi monopol pe cursele București - Oradea, ba surse din industrie spun chiar că ruta este cea mai profitabilă a companiei. O informație intuită și din prețurile biletelor, exorbitante, și din faptul că se găsesc greu cu o zi - două înainte de zbor, iar adesea chiar deloc. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Partidele și-au depus candidaturile pentru alegerile locale. Ce vă doriți de la viitorul primar și viitoarea administrație a Oradiei?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 10 mai 2024, Președintele României a promulgat un proiect de lege inițiat în 2023 de doi celebri parlamentari (Ion-Marcel Ciolacu și Nicolae-Ionel Ciucă), prin care se schimbă radical regimul infracțiunii de evaziune fiscală, în sensul în care infractorul va plăti ca să nu mai meargă la închisoare - cu cât va plăti mai târziu, cu atât va plăti mai mult!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.

Puterea muzicii: O tânără orădeancă ajută prin muzicoterapie copiii și adulții cu dizabilități (FOTO)

Puterea muzicii: O tânără orădeancă ajută prin muzicoterapie copiii și adulții cu dizabilități (FOTO) EVOLUȚIE. Mai bine de un an, Eleonora s-a ocupat săptămânal de Sebi la Fundația Mihai Neșu, unde băiatul de 12 ani, care își mișca incontrolabil degetele, a învățat să le folosească în mod conștient prin apăsarea lor pe clapele unui pian (Credit foto: Raul Ștef)
Puterea muzicii: O tânără orădeancă ajută prin muzicoterapie copiii și adulții cu dizabilități (FOTO) (Credit foto: Remus Toderici)
Puterea muzicii: O tânără orădeancă ajută prin muzicoterapie copiii și adulții cu dizabilități (FOTO) (Credit foto: Raul Ștef)
Puterea muzicii: O tânără orădeancă ajută prin muzicoterapie copiii și adulții cu dizabilități (FOTO) (Credit foto: Raul Ștef)
Puterea muzicii: O tânără orădeancă ajută prin muzicoterapie copiii și adulții cu dizabilități (FOTO) (Credit foto: Remus Toderici)
Puterea muzicii: O tânără orădeancă ajută prin muzicoterapie copiii și adulții cu dizabilități (FOTO) (Credit foto: Remus Toderici)
Puterea muzicii: O tânără orădeancă ajută prin muzicoterapie copiii și adulții cu dizabilități (FOTO) (Credit foto: Remus Toderici)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Viitorul pacient se apropie de un clopoțel și-l atinge. Nu poate vorbi, doar scoate niște sunete, însă privește curios la terapeută. Eleonora începe să cânte și să miște instrumentul pe ritmul respirației lui. I-a atras atenția...

Așa reușește muzicoterapeuta să creeze, de cele mai multe ori, o legătură cu persoana care în următoarele luni va trece printr-un proces de terapie prin muzică. Tânăra s-a întors recent acasă, după ce a studiat muzicoterapia în Marea Britanie, iar acum încearcă să contribuie la recunoașterea meseriei sale în țara natală.

Preferata profesoarei 

Eleonora Roșca, acum în vârstă de 32 de ani, a început să cânte la pian de la 5 ani, iar din clasa a II-a până la absolvire a urmat Liceul de Arte. A studiat mai multe instrumente, dar preferatul ei a fost și a rămas violoncelul. După Bacalaureat s-a înscris la Facultatea de Arte a Universității din Oradea, unde a învățat doar un semestru. „Simțeam nevoia de schimbare, de o altă cultură, să plec și să-mi extind cunoștințele”, povestește ea. 

Așa a dat admitere în 2012 la Universitatea de Stat din Portland SUA, dar, cu toate că a fost admisă, s-a retras fiindcă n-a prins o bursă pentru a-și achita taxele de școlarizare. În cele câteva luni petrecute acolo a făcut practică la un cămin de vârstnici. „Într-o zi managerul m-a rugat să-i cânt la violoncel unei doamne cu o formă gravă de Alzheimer, care urla și era agitată. Imediat după primele note s-a liniștit. După câteva ședințe mi-a istorisit cum în tinerețe a fost profesoară la Juilliard (n.r. - cea mai cunoscută școală de artă din SUA). Atunci am simțit legătura dintre muzică și sănătatea mintală”, spune orădeanca. 

A revenit acasă, unde s-a pregătit pentru admiterea la facultăți în Marea Britanie, iar în 2013 a devenit studentă a Universității Canterbury Christ Church din comitatul Kent.

Un alt drum 

În cei trei ani de studenție a câștigat primii bani cântând la diverse evenimente, în cvartete și triouri, și credea că va rămâne mereu pe scenă. Totul s-a schimbat la finalul facultății, după ce a participat la o audiție unde un profesor i-a schimbat planurile. „Am cântat în fața mai multor studenți și profesori, iar unul dintre dascăli mi-a spus că nu voi ajunge să fac nimic cu muzica mea. Am decis să-mi caut alt drum. Văzându-mă tristă, o profesoară mi-a dat ideea de a continua în muzicoterapie”, își amintește ea.

Ca să poată ajunge la un astfel de program de masterat trebuia să demonstreze mai întâi că are abilități de a ajuta persoanele cu dizabilități prin muzică. „Timp de trei ani am dat lecții de violoncel și am făcut voluntariat la cămine de vârstnici. Ce i-a impresionat pe profesorii de la admitere a fost experiența cu profesoara de la Juilliard. Așa am fost acceptată în programul de masterat al școlii Nordoff Robbins, acreditată de Universitatea Goldsmiths’ din Londra”, zice Eleonora. 


(Credit foto: Remus Toderici)

Angajați în NHS 

Orădeanca a ajuns să se pregătească pentru o meserie care nici măcar nu există în România. În majoritatea țărilor europene se oferă servicii de muzicoterapie de la finele anilor 1990, în spitale, penitenciare, centre de plasament și școli, terapeuții fiind absolvenți ai unor școli de muzică, dar învățând și diferite tehnici muzicale recunoscute din punct de vedere științific ca fiind de ajutor în probleme motorii, neurologice ori de limbaj la copii și adulți. În Marea Britanie, astfel de specialiști sunt angajați în sistemul de sănătate național (NHS) încă din anii ’70.

Pe toată perioada școlarizării, Eleonora a făcut și practică, un an, la un spital pentru adolescenți suferinzi de depresie, anorexie, bulimie, ba și cu tendințe suicidale, iar un an la o școală specială pentru copii cu dizabilități. 

Reabilitare prin muzică 

O pacientă care avea 14 ani i-a rămas în minte. „Vreo trei luni ne-am întâlnit zilnic în spital și am compus cântece împreună, am stat de vorbă, am cântat. Ea avea depresie și încercase de mai multe ori să se sinucidă. Muzica i-a oferit, însă, ocazia să-și exprime durerile. Am văzut-o de curând, într-o înregistrare, cântând într-un local. Am fost surprinsă să văd cât de mult a evoluat. Dintr-o adolescentă timorată și suferindă, muzica a transformat-o într-o tânără curajoasă, strălucitoare”.

Tehnicile folosite în muzicoterapie pot ajuta pacienți cu diferite diagnostice. Specialiștii duc la fiecare ședință mai multe instrumente: trianglu, pian, chitară, xilofon ori tamburină, pentru a vedea cum reacționează la diferite sunete. Pentru cei trecuți printr-un accident vascular cerebral ori cu Parkinson, terapeuții pot utiliza tehnica stimulării ritmice auditive. Concret, cântă în ritmul în care pacienții își mișcă membrele ori respiră, iar apoi mai alert. Din dorința de a se sincroniza cu muzica, pacienții pot dobândi în timp abilități pentru a apuca obiecte cu mâinile, a merge sau a dansa. 


(Credit foto: Raul Ștef)

Întoarcerea acasă

Eleonora folosește mult și stimularea muzicală a vorbirii pentru a ajuta copiii și adulți care se bâlbâie, cu afazie (n.r. tulburare de limbaj) ori apraxie (n.r. lipsa de coordonare în mișcări). Într-una dintre tehnici, muzicoterapeutul cântă la un instrument preferat de pacient, pe ritmul debitului verbal al acestuia, apoi pacientul e încurajat să cânte și să completeze frazele cu cuvintele lipsă ale unor piese cunoscute, cum ar fi „În pădurea cu alune”, ori să continue cântece improvizate, de pildă despre treburi casnice. 

Cei doi ani de ucenicie au făcut-o să-și dorească să lucreze în acest domeniu al muzicoterapiei. La finalul masteratului, în 2021, a candidat pentru un post de muzicoterapeut la școala unde studia, care are contracte de colaborare cu mai multe instituții din Marea Britanie. Trei zile pe săptămână lucra cu persoane cu dizabilități, iar în restul săptămânii dădea lecții de violoncel. Tot atunci a urmat și un curs de specializare în muzicoterapie neurologică. „Mi-a plăcut mult acolo, dar la finalul lui 2022, după ce mi-am pierdut tatăl, am decis să revin în țară. Eram prea departe de oamenii pe care-i iubeam”, spune orădeanca. 

Fără recunoaștere 

Revenită acasă, fără job, dar cu poftă de muncă, a început să trimită e-mailuri asociațiilor care lucrează cu persoane cu dizabilități, oferind detalii despre calificările și meseria sa. S-a alăturat și Asociației Române de Muzicoterapie, înființată de muzicoterapeuta Angelica Postu, care lucrează la un spital de psihiatrie din Berlin și care militează pentru ca această profesie să fie înregistrată în Clasificarea Ocupațiilor din România. Asociația vrea să înființeze un curs postuniversitar și, ulterior, un masterat la Universitatea Națională de Muzică din București. 

Până acum, dosarul a fost respins pe motiv că nu există cursuri de pregătire a unor astfel de profesioniști. „Nu avem de gând să renunțăm. Suntem doar patru muzicoterapeuți în toată țara, dar știm că e nevoie de această specializare. După recunoașterea specializării ar urma formarea universitară a primilor practicieni români și recunoașterea profesiei”, explică ea. 

Terapii gratuite 

Până atunci, Eleonora are multe de făcut. De la începutul anului trecut lucrează la Fundația Mihai Neșu ca terapeut, ocupându-se de pacienți cu autism și probleme neuro-motorii, dar colaborează și cu alte organizații, inclusiv cu Fundația Comunitară Oradea (FCO), unde face terapii de grup cu persoanele cu Sindromul Down. 


(Credit foto: Remus Toderici)

În plus, ține sesiuni individuale, contra cost (125 lei pe oră) și a lansat un proiect inedit. Pentru a familiariza bihorenii cu muzicoterapia, a înființat Asociația CoMusica și a obținut o finanțare de 17.500lei prin Bursa Talentelor a FCO, cu ajutorul căreia urmează să ofere gratuit ședințe de muzicoterapie persoanelor cu dizabilități. Primele ședințe de grup vor avea loc luna aceasta, iar alături de ea vor mai fi încă două muziciene din oraș, Mihaela Simai și Teodora Owen-Tonea, și ele încrezătoare în puterea vindecătoare a muzicii...


OMS RECOMANDĂ
Muzicoterapie sau meloterapie? 

Conform Asociației Britanice pentru Muzicoterapie, muzicoterapia este o formă de intervenție în psihologia clinică furnizată de terapeuți specializați, cu scopul de a asista persoane afectate de accidente, boli sau dizabilități fizice sau psihice, pentru a veni în sprijinul celor cu nevoi psihologice, emoționale, cognitive, fizice, comunicative și sociale.

Într-un raport din 2019, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a încadrat muzicoterapia într-o categorie mai largă de așa-numite terapii performative, recomandând utilizarea ei inclusiv în asistența paliativă. Conform OMS, muzicoterapia contribuie la sporirea încrederii în sine a indivizilor, la stimularea dorinței și abilităților de comunicare, precum și la dezvoltarea limbajului și la coeziunea socială. 

„Termenul de meloterapie este mai cunoscut în limba română, însă e greșit folosit pentru a defini muzicoterapia. Cel dintâi se referă mai degrabă la terapii holistice, la relaxare prin ascultarea sunetelor făcute de instrumente”, explică Eleonora. Meloterapia, însă, nu este recunoscută științific.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5889 RON
  • 1 EUR = 4.9757 RON
  • 1 HUF = 0.0128 RON