Potop peste Oradea: Super-furtuna care a devastat orașul lasă nerezolvată problema daunelor și a despăgubirilor (FOTO)

De obicei divizaţi în păreri, orădenii au fost de data asta unanimi, de acord până şi cu autorităţile, care spun că n-a mai existat o urgie - cel puţin nu în ultima jumătate de secol - precum cea care a lovit Oradea marţi, 25 iulie a.c.

Super-furtuna a produs în doar câteva minute incredibil de multe daune. BIHOREANUL a făcut cronica zilei, a inventariat urmările şi a căutat învăţăminte. Va suporta daunele altcineva decât orădenii? Se va schimba felul în care construim? Ce copaci am putea avea în oraş aşa încât să nu fie smulşi din rădăcini?

Avertisment sever

Tociţi de repetatele anunţuri privind coduri galbene ori portocalii de precipitaţii ori de caniculă, puţini au dat importanţă, la mijlocul zilei de marţi, unei atenţionări transmise de European Storm Forecast Experiment, un serviciu european de monitorizare a furtunilor severe. Potrivit Estofex, vestul şi nord-vestul României urmau să fie, până miercuri, posibile ţinte ale unor fenomene extreme. 

"Nivelul 3 a fost emis pentru Slovenia, nordul Croaţiei, sudul Ungariei şi vestul României, în principal pentru rafale de vânt distructive, grindină foarte mare şi, într-o măsură mai mică, tornade (...) Pe măsură ce furtunile se deplasează spre est, încălzirea din timpul zilei din Ungaria permite dezvoltarea furtunilor la nivelul solului. (...) Ameninţarea de rafale extrem de severe va creşte pe măsură ce sistemul se îndreaptă spre România", arăta Estofex, estimând viteze minime ale vântului de peste 10 m/secundă (36 km/h). 

În câteva ore, peste Oradea se abătea o furtună de patru ori mai puternică, rafalele atingând chiar şi 144 km/h. Cu puţin înainte să izbucnească, Administraţia Naţională de Meteorologie a avertizat că în Crişana urma o "instabilitate atmosferică accentuată manifestată prin intensificări ale vântului (rafale de 55...70 km/h şi izolat peste 80 km/h), vijelii, descărcări electrice, grindină şi averse torenţiale". 

Codul portocaliu "de vânt puternic cu rafale şi grindină", ce viza zeci de localităţi din Bihor între care şi Oradea, s-a "transformat" - pentru intervalul 17.25 - 18.25, adică după ce Oradea fusese deja măturată de furtună - în cod roşu de "vijelie puternică cu rafale de peste 90-100 km/h, grindină de dimensiuni medii şi mari, frecvente descărcări electrice, averse torenţiale ce vor depăşi 30-35 l/mp".

Marile parcuri - 1 Decembrie, Bălcescu, Brătianu, Petőfi - au fost practic defrişate, sute de arbori fiind puşi la pământ. În cimitir, mulţi au căzut peste morminte 

Copaci-bariere

ISU a emis mesaje RO-Alert de "vânt puternic 90-100 km/h, vijelie, descărcări electrice, grindină, averse torenţiale", recomandând evitarea deplasărilor şi adăpostirea, însă mesajele au ajuns la destinatari abia în timp ce vijeliile deja măturau solul, sau chiar după! În 5-7 minute au făcut ravagii greu de închipuit. 

Echipele BIHOREANULUI le-a constatat în mai multe zone. Traficul în aproape tot oraşul a fost îngreunat de crengi şi copaci căzuţi pe asfalt, iar circulaţia tramvaielor a fost întreruptă. Pe bulevardul Decebal, de pildă, acoperişul din tablă al unui magazin a ajuns pe carosabil, pe şinele şi pe firele electrice ale tramvaiului. O mulţime de arbori doborâţi au gâtuit zeci de străzi: Calea Aradului, Tudor Vladimirescu, Iuliu Maniu, Roman Ciorogariu, Mihai Eminescu, Matei Basarab, Ion Vidu, Titu Maiorescu, Ştefan cel Mare, Averescu, Parcul Petőfi (sensul spre Palatul Baroc), Şirul Canonicilor, Olteniei etc. 

Bulevardul Decebal a fost paralizat în apropierea intersecţiei cu strada Tudor Vladimirescu după ce acoperişul din tablă al unei firme a ajuns pe liniile de tramvai şi pe carosabil

Acoperişurile, ca frunzele 

Urgia a desfigurat mai multe zone centrale. De pe faţada magazinului Crişul s-au desprins elemente din aluminiu şi panouri fotovoltaice, unele prăbuşindu-se în piaţeta recent amenajată şi distrugând patru stâlpi de iluminat, plus o parte din mobilierul terasei McDonalds, altele ajungând vizavi, în gardul clădirii de pe Republicii a Spitalului Judeţean.

Mai mulţi orădeni au văzut scena de la restaurantul Ciuperca, şi acesta afectat de furtună, care a smuls patru ferestre uriaşe şi a dislocat un stâlp al terasei. "Întunericul a coborât peste oraş în câteva clipe, iar din magazinul Crişul zburau bucăţi de tablă ca nişte frunze. Nici în filme sau la televizor nu am văzut aşa ceva", spunea, impresionată, o clientă.

Tot în centru a fost atins sediul Finanţelor Publice (foto). O parte a clădirii a rămas fără acoperiş, iar 6 maşini din parcare au fost avariate de obiectele căzute peste ele. Pagube au fost şi la Uzina de Apă, şi la Biblioteca Universităţii, care au rămas fără porţiuni de acoperiş. La capătul celălalt al oraşului, către Nojorid, de pe clădirea Shop Expert, situată vizavi de Aeroport, s-au desprins bucăţi din învelitoarea de tablă, purtate de vânt până în parcarea aerogării, unde au lovit 16 maşini. 

Fără curent

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a transmis seara că 34.000 de consumatori din Bihor au rămas fără electricitate după ce cabluri electrice şi staţii trafo au fost avariate de copaci, 31 de echipe fiind mobilizate pentru remedierea avariilor care au afectat Oradea şi alte 22 de localităţi (Ineu, Marghita, Săcueni, Abrămuţ, Oşorhei, Boianu Mare, Viişoara, Şinteu, Auşeu, Vadu Crişului, Măgeşti, Căbeşti, Şuncuiuş, Lugaşu de Jos, Aleşd, Borod, Bratca, Tileagd, Vârciorog, Remeţi, Ţeţchea şi Bulz).

De altfel, au fost înregistrate daune şi în Salonta, unde fabrica De Longhi a rămas fără acoperiş, la fel ca biserica din Mădăras, la Aleşd locatarii unui bloc s-au ales cu ferestrele sparte, la Marghita au fost maşini lovite de copaci şi ţigle, la Sântandrei un stâlp a căzut peste un autoturism...

Peste 1.000 de persoane au apelat la 112, pompierii având până seara târziu 137 de intervenţii, inclusiv pentru deblocarea a 60 de drumuri naţionale şi judeţene, pentru degajarea acoperişurilor a 11 clădiri şi îndepărtarea copacilor prăbuşiţi peste 54 de autovehicule. 

Acoperişul Shop Expert, aflat pe DN 79 la ieşirea din oraş, a fost aruncat peste şosea, avariind 16 maşini parcate la Aeroport

Parcuri defrişate, oameni răniţi

Urmările ravagiilor s-au văzut şi în parcurile Oradiei: sute de copaci puşi la pământ, mulţi dezrădăcinaţi de-a binelea. În Parcul 1 Decembrie au acoperit aleile, unul a distrus o staţie OTL din apropiere, altul s-a prăbuşit peste culoarul pietonal spre Piaţa Cetate, o parte dintre resturi ajungând în săpăturile unui pasaj din Piaţa Gojdu. Parcul Bălcescu a fost aproape defrişat, Brătianu avea pista de alergare şi aleile blocate de arbori. Acelaşi tablou în Olosig şi Petőfi, în Parcul Ţăranilor, în Parcul 22 Decembrie, în campusul Universităţii. "Toate parcurile au fost afectate, cel mai mult cele cu arbori maturi", informa şeful Direcţiei Tehnice a Primăriei, Sebastian Marchiş.

Echipele RER au acţionat cu drujbe pentru a le degaja, lemnul fiind depozitat de DASO pentru a fi distribuit la toamnă solicitanţilor de ajutoare pentru încălzire.

În cimitir furtuna a doborât, potrivit directorului ADP, Liviu Andrica, peste 100 de copaci, mulţi distrugând în cădere morminte şi rupând firele de electricitate ce alimentează capelele. Stricăciuni au fost şi la Aquaparkul Nymphaea, unde 100 de şezlonguri şi 50 de umbrele au fost rupte.

26 de persoane rănite s-au prezentat la UPU, una cu o arteră secţionată după ce a încercat să ţină un geam desprins de vijelie, trebuind operată, celelalte cu traumatisme la cap ori membre sau cu tăieturi provocate de cioburi.

Traficul a fost blocat ore în şir pe zeci de străzi de copacii ajunşi pe carosabil. Echipele de intervenţie au lucrat toată săptămâna pentru îndepărtarea lor şi încă n-au terminat

Curăţenie şi reparaţii

Miercuri, Primăria Oradea a anunţat că oamenii îşi pot repara casele avariate fără a mai cere autorizaţii, iar RER le ridică gratuit resturile vegetale. Municipalitatea a avertizat, de asemenea, că Poliţia Locală va notifica proprietarii de imobile pentru a remedia orice poate periclita trecătorii.

Prefectul Dumitru Ţiplea, care coordonează CJSU, a informat că Oradea a fost zona cea mai afectată din Bihor. Prioritare în intervenţii, a spus el, au fost degajarea căilor de comunicaţii şi reluarea furnizării electricităţii, operaţiune pentru care au fost alocate, de miercuri, 53 de echipe ale Electrica, apoi începând evaluarea daunelor. Instituţiilor deconcentrate şi primăriilor li s-a cerut ca până pe 2 august să raporteze atât pagubele produse patrimoniului public, cât şi caselor

Unii cetăţeni s-au trezit cu copacii din stradă prăbuşiţi peste case. Autorităţile le vor plăti despăgubiri doar obligate de justiţie, considerând situaţia drept una "de forţă majoră"

Ce ne-a lovit?

Furtuna n-a fost o tornadă, deşi a avut elementele unei tornade, ci un fenomen şi mai distructiv, a explicat un orădean aflat la specializare în meteorologie la o universitate britanică. În engleză se numeşte microburst: "Viteza tornadei poate ajunge până la 300 km/h, dar distrugerile sunt doar pe unde trece pâlnia sa. În cazul unui microburst, vântul nu are asemenea viteză, dar se întinde pe zeci de kilometri", a arătat Alex Trandafir. 

În esenţă, este vorba de o masă de aer cald care se răceşte brusc şi coboară puternic la sol. Pe măsură ce loveşte pământul, se răspândeşte în toate direcţiile, locul unde atinge prima dată solul fiind cel mai afectat. "Masa de aer cald a lovit pământul pe graniţă, între România şi Ungaria, astfel că Oradea şi localităţile de lângă au suferit cel mai mult. Se poate spune că am avut şi noroc, pentru că, totuşi, nu s-a format şi grindină", a spus Trandafir. 

Dată fiind manifestarea cu totul neobişnuită, prefectul Ţiplea a şi scris ANM cerând ca meteorologii să precizeze "exact descrierea fenomenului şi categoria din care face parte".

Găuri în legislaţie

Detaliul e important, pentru că de răspuns depinde dacă cetăţenii pot primi sau nu despăgubiri în baza HG 559/2023 privind "acordarea unor ajutoare de urgenţă pentru combaterea efectelor fenomenelor meteorologice deosebite în anul 2023". Normativul, însă, nu include furtunile între calamităţi, ci doar inundaţiile. Cu toate că despăgubirile ar fi mici (2.500 lei pentru locuinţe avariate până la 25%, 4.500 lei pentru avarii de 25%-50%, 7.000 lei pentru distrugeri între 50%-75% şi 10.000 lei peste 75%), banii ar putea fi totuşi de ajutor pentru proprietarii afectaţi.

"Prefectura centralizează pagubele provocate instituţiilor, dar vrem să propunem şi sprijinirea cetăţenilor cu case afectate de furtună. Pentru că astfel de fenomene par să aibă o frecvenţă tot mai mare, vrem să propunem, de asemenea, completarea legislaţiei, pentru ca în categoria calamităţi să fie prevăzute şi furtunile şi vijeliile", a declarat prefectul.

Pe de altă parte, Legea 260/2008 privind POAD (Polul Asigurărilor la Dezastre Naturale) obligă de mult proprietarii locuinţelor să le asigure, preţul unei poliţe variind între 10-20 euro/an. Atât doar că şi acestea acoperă trei riscuri standard: inundaţii, cutremure şi alunecări de teren.

Pe cheltuiala cui?

Complicată se arată şi încercarea orădenilor de a obţine despăgubiri pentru daunele produse maşinilor de către copaci ori materiale dislocate de furtună. "Primăria a primit o mulţime de telefoane de la cetăţeni care întrebau cum pot obţine despăgubiri", spune secretarul municipiului, Eugenia Borbei.

În baza Codului Civil, conform căruia "oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa", dacă daunele au fost provocate de copaci doborâţi ori de elemente desprinse din clădiri proprietate privată, oamenii se pot îndrepta împotriva proprietarilor acestora, iar dacă au fost produse de arbori de pe domeniul public pot să pretindă despăgubiri de la primărie. Atât doar că municipalitatea consideră, cum spune Borbei, că "situaţia aceasta a fost una de forţă majoră", care o exonerează de răspundere! 

"Nu putea nimeni să prevadă că o să cadă sau că trebuia tăiat un anumit copac care a căzut peste o maşină. Juridic, nu poate fi stabilită o culpă a cuiva", susţine Borbei. Ca urmare, municipalitatea va achita despăgubiri doar dacă acestea vor fi decise de instanţe de judecată. În trecut, menţionează jurista, unele procese de acest fel le-au câştigat proprietari de maşini avariate de copaci, altele Primăria.

Proprietarii celor peste 200 de maşini avariate au şanse mici la despăgubiri de la autorităţi. Soluţia rămâne o poliţă CASCO facultativă care să acopere şi urmările furtunilor

Cum construim, ce plantăm

Sunt necesare, însă, şi învăţăminte. "Autorităţile ar trebui să reglementeze mai bine şi să verifice elementele de acoperiş, aşa încât să fie corect montate, să nu se desprindă şi să lovească oameni, imobile, maşini", spune inginerul Adrian Popa. 

Şi în peisagistica urbană sunt obligatorii modificări, având în vedere că cele mai multe daune au fost înregistrate prin căderea copacilor. Adrian Burcă, proprietarul unei firme de profil, care a şi curăţat voluntar două parcuri din oraş, afirmă că "există paşi concreţi în a reduce şi chiar evita pagubele produse de furtunile de vară", cum ar fi angajarea de către Primărie a unor specialişti calificaţi în identificarea copacilor bolnavi şi eliminarea acestora, "pentru că, dacă nu îi eliminăm noi, îi va elimina natura", toaletarea corectă şi la timp a arborilor astfel încât "să fie redus coronamentul până la limita siguranţei", precum şi alegerea atentă a speciilor care se plantează, şi anume din acelea "care se înrădăcinează suficient", pivotant, adică adânc, nu radiant, superficial, căci "selectarea nu trebuie să se facă după criterii pur estetice, ci funcţionale".  

De văzut dacă atât autorităţile, cât şi orădenii îşi vor însuşi lecţiile... 

UN NOU INAMIC, FURTUNILE
Tot mai puternice, tot mai dese

În aceeaşi săptămână în care Oradea a fost devastată, vijeliile au afectat şi alte zone ale ţării. Miercurea trecută, vânturile puternice au determinat închiderea Portului Constanţa, blocând toate operaţiunile de descărcare/încărcare. Furtuna a doborât copaci şi pe Transalpina, în Alba unul căzând peste o maşină a cărei şoferiţă a şi murit. În întreaga ţară şi-au pierdut viaţa şase persoane lovite de arbori şi obiecte purtate de vânt.

ANM a emis, de altfel, avertizări de cod roşu de furtuni pentru o mulţime de judeţe, inclusiv Braşov, Bacău, Galaţi, Vrancea, Vaslui, Ilfov, Giurgiu, Călăraşi ş.a., cu rafale de vânt de peste 80-90 km/h şi grindină.

Joi, în mod neobişnuit, preşedintele Klaus Iohannis a arătat pe Facebook că astfel de fenomene vor fi tot mai frecvente, ceea ce are "un impact major asupra bunăstării şi chiar a vieţii cetăţenilor", astfel încât "trebuie să dezvoltăm continuu sistemele de avertizare timpurie cu privire la fenomenele meteo extreme".

"ERA FIERBERII GLOBALE"
Cea mai fierbinte lună iulie 

Fenomenele meteo extreme fac ravagii în întreaga lume. De două săptămâni insulele greceşti Rodos şi Corfu sunt devastate de incendii, în nordul Italiei o furtună a inundat Milano, în Sicilia au murit 7 persoane după furtuni şi incendii, iar în Veneto a căzut grindină de 19 cm.

Dincolo de Europa, în canalul Panama a fost suspendată circulaţia navelor din cauza secetei, iar cactuşii Saguaro din Arizona, un simbol al Vestului american, se prăbuşesc, deşi până acum erau adaptaţi căldurilor excesive şi lipsei de precipitaţii.

"Schimbarea climatică se manifestă şi este terifiantă", a transmis secretarul general al ONU, Antonio Guterres, afirmând că iulie 2023 este cea mai fierbinte lună înregistrată vreodată, iar omenirea a intrat "în era fierberii totale". El a cerut măsuri de urgenţă pentru limitarea creşterii temperaturilor, care provoacă fenomene extreme, nu doar secetă şi inundaţii, ci şi furtuni şi tornade.