Afacerea „ucrainenii”: Sute de ucraineni fugiți din calea războiului sunt cazați în locuințele unor orădeni, pe bani deloc puțini

Viaţa merită trăită oricât de grea ar fi, dar departe de război. Asta au crezut ucrainenii care au fugit din ţara lor încă de la începutul războiului declanşat de Rusia. Când au intrat cu duiumul în România, statul nu era pregătit.

În primele zile, cei care s-au mobilizat au fost cetăţenii simpli, reprezentanţii unor organizaţii non-profit şi operatori economici. Guvernul a luat doar din martie o serie de măsuri menite să sprijine refugiaţii, inclusiv o Ordonanţă prin care decontează legal, către gazde, costurile pentru cazarea şi hrana ucrainenilor. Mecanismul este, însă, plin de bube... 

Ajutor pentru refugiaţi 

În ultimele zile din iarna trecută, în Oradea, zeci de asociaţii şi oameni de bine au început să colecteze produse alimentare, de igienă, haine şi încălţăminte, pe care le-au dus la frontiera dintre România şi Ucraina, unde valul de refugiaţi creştea în fiecare zi. Alţii şi-au pus locuinţele la dispoziţie, gratuit, pentru cei care au reuşit să fugă din calea războiului şi au ajuns în urbe. 

Ulterior, spre finalul lunii martie, autorităţile locale împreună cu ONG-urile au deschis, în incinta Oradea Shopping City, Centrul integrat de asistenţă umanitară pentru refugiaţii ucraineni ajunşi aici, care a funcţionat însă doar trei luni. 

Răsplată pentru gazde

Pentru a-i ajuta pe cei care primeau benevol ucrainenii în casele lor, Guvernul a adoptat în 23 martie Ordonanţa de Urgenţă nr. 28, care legiferează decontarea cheltuielilor de cazare şi masă pentru fiecare refugiat. 

Mecanismul, cunoscut sub numele de "50/20", prevede ca Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă să ofere, prin primării, 50 lei/zi/persoană găzduită pentru cazare şi 20 lei pe zi pentru hrană. 

Proprietarul locuinţei trebuie să depună o cerere la direcţia de asistenţă socială, în primele trei zile lucrătoare ale fiecărei luni pentru luna precedentă, precizând numărul persoanelor cazate, numele acestora, localităţile de unde provin şi intervalul de timp pentru care solicită decontarea cheltuielilor. Cererea este însoţită şi de o declaraţie pe proprie răspundere şi copii după actele de identificare ale solicitantului.

Iniţial, banii erau asiguraţi din bugetul IGSU, dar la finalul lunii august premierul Nicolae Ciucă a anunţat că Uniunea Europeană a trimis României, într-o primă tranşă, în acest scop, nu mai puţin de 39,1 milioane euro.

Tot mai mulţi 

Datele transmise de Direcţia de Asistenţă Socială Oradea, la cererea BIHOREANULUI, arată că în prima lună de la lansarea programului au existat doar câteva zeci de cereri, apoi au crescut continuu. În aprilie au fost 48, în mai 70, iar pe perioada verii numărul a fost constant, până în 80 lunar. În septembrie numărul cererilor ajunsese deja la 119, iar în octombrie la 140.

De ce? Pentru că afacerea este profitabilă. Un calcul simplu arată că găzduirea unei familii cu patru persoane aduce proprietarului un venit de 8.400 de lei într-o lună! Cei care încasează banii de la stat pentru găzduirea ucrainenilor nici măcar nu trebuie să-i declare la ANAF şi nu au alte obligaţii fiscale. Însă, chiria unui apartament cu două camere în Oradea variază între 1.000 şi 2.500 lei, bani din care proprietarii trebuie să plătească şi dări către stat. Deci cine nu ar prefera prima variantă?

"Ca măsură, DASO este însărcinată şi cu controlul locuinţelor unde gazdele cazează refugiaţi. Colegii mei au fost pe teren şi au verificat dacă într-adevăr sunt atâtea persoane cazate în locuinţă şi dacă sunt cele pe care proprietarul le-a notat în declaraţie. Până acum nu au fost probleme", spune Consuella Govor (foto), directorul adjunct al DASO. 

"Nu spun nimic"

Pe unul dintre cele mai vizitate grupuri de Facebook pentru ajutorarea celor afectaţi de război, "Oradea alături de Ucraina", sunt zeci de anunţuri ale orădenilor care dau în chirie "apartamente prin programul 50/20".  

"Programul este benefic pentru refugiaţi, în special pentru cei care nu îşi permit să-şi plătească o chirie aici, şi sunt mulţi în această situaţie", spune ONG-istul Norbert Szendrő (foto), preşedintele Asociaţiei Gaudiopolis, care ajută cu alimente refugiaţii. 

Problema, spune el, e că majoritatea ucrainenilor nu au informaţiile necesare pentru a şti ce să facă atunci când ajung în România, aşa că mulţi români încearcă să profite de pe seama lor. 

"La început, nimeni n-a crezut că statul va da bani. După ce au văzut că într-adevăr se dau, au depus tot mai mulţi cereri. Printre ei se numără şi unii care nu-şi doresc să ajute ucrainenii, ci doar să se folosească de ei. Teoretic, banii de mâncare ar trebui să ajungă la refugiaţi, dar mulţi nu zic nimic, îşi bagă tot ce primesc de la stat în buzunare. Chiar dacă află, ucrainenii preferă să nu zică nimic, sunt bucuroşi că au un acoperiş sigur deasupra capului. Statul trebuia să facă până acum controale amănunţite, dar deocamdată nu a fost gândit nici măcar un mecanism de sancţionare a celor care încalcă regulile", spune o altă ONG-istă. 

3,2 milioane de lei 

Că programul are hibe o spune şi IT-istul Alexander Tinyaev, care a locuit în apropiere de Kiev, iar din februarie stă în Oradea. "Am ajutat mulţi ucraineni să fugă din ţară şi să îşi găsească o chirie aici. Au fost, însă, şi cazuri mai puţin fericite, când unii proprietari le-au spus că le reţin banii de chirie în primele luni, dar îi vor înapoia când vor primi de la stat. Apoi, când i-au primit, le-au spus că s-au răzgândit şi nu mai înapoiază banii", povesteşte refugiatul.

El, din fericire, nu se află în această situaţie. Gazda sa îi ia doar banii de chirie, circa 400 de euro, iar restul banilor primiţi de la IGSU prin municipalitate îi oferă tânărului şi familiei sale.  

Până acum, IGSU a plătit doar în Oradea peste 3,2 milioane lei, din care cea mai mare parte, 865.760 lei, la finalul lunii trecute, pentru cererile înregistrate în luna septembrie pentru august. 

Asistenţă juridică

ONG-urile se dovedesc a fi mai pregătite în criza refugiaţilor decât statul. Pentru a-i ajuta să se descurce şi să-şi cunoască drepturile, Fundaţia Şinca se pregăteşte să lanseze un proiect nou: ghidul online "Asistenţă juridică RoUa". 

"Înainte de a lucra la ghid am făcut o cercetare proprie, am discutat cu refugiaţii şi problemele cu care se confruntă când ajung în România. Aşa am aflat că se lovesc de birocraţie. Trebuie să depună o groază de documente şi cereri la instituţii pentru a primi permise de şedere, pentru a face traduceri sau pentru a-şi înscrie copiii la şcoală. Noi vrem să le oferim toate informaţiile din domeniul juridic într-un singur loc, în limba lor", explică Minodora Butnaru (foto), coordonatoarea proiectului din cadrul Fundaţiei Şinca. 

Când va fi gata, în următoarele săptămâni, ghidul va putea fi folosit atât de refugiaţii din Oradea şi Bihor, precum şi de cei care s-au stabilit în alte zone ale ţării. Totul pentru a-i ajuta pe ucraineni să devină stăpânii, nu sclavii prezentului pe care îl trăiesc departe de casă...

CUM E LA ALŢII
Suspectaţi de fraudă 

În vară, site-ul Profit.ro scria că judeţele în care au fost decontate cele mai mari sume de către IGSU prin primării, în luna iunie, au fost Bucureşti-Ilfov - cu 18,4 milioane lei, Constanţa - 10,6 milioane lei şi Suceava - 6,85 milioane lei. 

În alte judeţe autorităţile au descoperit chiar şi înşelătorii. Poliţiştii din Maramureş s-au autosesizat, recent, după ce au aflat că numărul cererilor de decontare a crescut brusc de la câteva zeci la 400. De aceea, au făcut mai multe verificări la diferite imobile, unde ar fi trebuit să găsească ucraineni cazaţi. Au găsit însă multe case goale, unele chiar părăginite, unde nu ar putea locui nimeni, aşa că suspectează de fraudă presupusele gazde.

*Material realizat cu o bursă din programul „Consolidarea rezilienței democrațiilor vestice ca reacție la războiul din Ucraina și la consecințele acestuia la nivel european și mondial”, derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a celor două organizații.