În premieră, custodele unei rezervaţii naturale din Bihor a încasat o amendă uriaşă pentru că nu şi-a făcut treaba. Garda Naţională de Mediu a sancţionat Administraţia Parcului Natural Apuseni cu 100.000 de lei după ce a depistat mai multe nereguli în activitatea rangerilor.
Comisarii de mediu sunt convinşi că problemele găsite au contribuit la catastrofa ecologică comisă în vară în rezervaţie, când tone de gunoaie au fost îngropate în zone de protecţie, în care niciun fir de iarbă nu ar trebui mutat.
No man’s land
Una dintre cele mai importante arii protejate din Bihor, Parcul Natural Apuseni pare un soi de tărâm al nimănui. Această concluzie se desprinde din raportul comisarilor Gărzii Naţionale de Mediu, care în august au descins în rezervaţie şi au început un control asupra activităţii custodelui Administraţia Parcului Natural Apuseni, instituţie în subordinea Romsilva. După cum a declarat comisarul general adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, Szep Robert, care a condus controlul, a fost cea mai amplă verificare făcută într-o arie protejată din Bihor.
Acum, la finalul controlului, custodelui i se reproşează că nu s-a implicat nici în prevenirea, nici în combaterea dezastrului provocat de primăriile din Budureasa, Bunteşti şi Lunca, care au îngropat tone de gunoaie în Padiş. După ce au amendat primăriile şi le-au cerut să ecologizeze zonele, comisarii au cerut şi rangerilor APNA să facă verificări şi să transmită rapoarte săptămânale către Gardă, pentru a arăta cum evoluează lucrările. Şi totuşi, comisarii nu au primit niciun raport. "Noi le-am realizat şi le-am transmis, ei susţin că nu le-au primit", se scuză directorul APNA, Alin Moş (foto).
Fără reguli...
Totodată, inspectorii au mai depistat că, deşi este custode încă din 2004, APNA nu are un plan de management aprobat de Ministerul Mediului, aşa cum legea obligă toţi custozii. Acest plan trebuie să cuprindă un inventar amănunţit al rezervaţiei, dar şi regulile care trebuie respectate cu sfinţenie, astfel încât aria să dăinuie cât mai mulţi ani.
De asemenea, APNA nu a convocat ani la rând primarii de pe teritoriul parcului la consultări şi nici nu are regulament de funcţionare, care să dicteze regulile pentru propriii angajaţi. O altă neregulă depistată este că lista de tarife practicată de APNA nu are aprobarea Ministerului Mediului. Asta înseamnă că, în toţi aceşti ani, custodele a încasat pe lângă lege bani pentru avizele emise. Şi la aceste acuzaţii Moş are aceeaşi scuză: că a transmis documentele la Bucureşti, dar pur şi simplu n-a primit răspunsuri.
... şi fără chei
Există şi anomalii la limita penibilului: comisarii de mediu au descoperit că rangerii pur şi simplu nu au acces în Piatra Altarului şi Peştera lui Micula, două dintre cele mai importante caverne din rezervaţie. Ambele au intrările închise cu lacăte la care APNA nu are chei, asta pentru că n-a ajuns la un acord cu speologii care le-au ferecat încă din anii ’80.
Cum n-a vrut să intre în război cu aceştia, Moş s-a complăcut, pur şi simplu, în situaţia de a nu putea intra în peşterile de care răspunde! Aşadar, nici nu ştie ce au făcut speologii acolo, nici nu a putut permite accesul altor specialişti. Comisarii i-au cerut acum, imperativ, să ajungă la un acord cu speologii.
La judecată
De asemenea, controlul a scos la iveală că în rezervaţie sunt mai multe construcţii ilegale pe care rangerii nu le-au reclamat procurorilor, aşa cum ar fi trebuit. În Padiş şi în Glăvoi au apărut mai multe barăci care nu au niciun fel de autorizare şi nici ce căuta acolo, iar în Vârtop au găsit un ditamai drumul de piatră construit peste pârâul Izvoarele Arieşului, într-o zonă de maximă protecţie. Drumul a fost făcut de proprietarii unei cabane din zonă, care acum vor trebui să răspundă în faţa Parchetului. Sesizarea a făcut-o Garda de Mediu, căci rangerii, evident, n-au văzut nimic...
Ca o consecinţă a celor constatate, la finalul lunii octombrie comisarii de mediu au dat o amendă de 100.000 lei Administraţiei. "Poate părea mare, dar dacă monitorizau cum ar fi trebuit, nici nu se producea acea catastrofă de mediu", spune Szep Robert (foto), cu referire la gunoaiele îngropate. De cealaltă parte, Alin Moş consideră amenda nejustificată. "Rangerii au fost în teren, s-au făcut rapoarte, adrese către Gardă, care însă susţine că nu le-a primit. Noi avem dovezi", zice Moş. Drept urmare, va şi contesta în instanţă sancţiunea, lăsându-i pe judecători să decidă cine are dreptate.
.jpg "Oradea ieri, Oradea azi: Cum a fost construit ansamblul de blocuri din Calea Averescu (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.