Oradea ieri, Oradea azi: Creditele, una dintre soluţiile folosite pentru dezvoltarea oraşului

1933. Împrumut pentru dezvoltare

La începutul anilor ’30, Oradea ieşea relativ şifonată din criza economică mondială, pierzând afaceri şi locuri de muncă. Timid, Primăria voia să înceapă investiţii publice, iar cum banii erau puţini, avea nevoie de finanţare externă. Ideea a apărut în toamna lui 1932, primarul de atunci, Grigore Egri, voind să dea astfel o "desvoltare edilitară cât mai mare acestui municipiu".

Împrumutul, ridicat la 20 milioane lei, a fost amânat pentru vara anului următor, fiindcă lucrările publice nu puteau fi făcute iarna şi, deci, autorităţile nu voiau să plătească rate degeaba. Creditul de la Casa Generală de Economii din Bucureşti a fost aprobat de Guvern în mai 1933 şi publicat în Monitorul Oficial, orădenii aflând despre el din Gazeta de Vest în iunie.

Suma, deloc mică, a fost oferită cu sprijinul directorului general al Casei, orădeanul Victor Bolchiş, şi al preşedintelui consiliului de administraţie, tot un bihorean, George Crişan. Banii urmau să fie folosiţi pentru plata datoriilor oraşului, dar şi pentru ridicarea unei hale comerciale în Piaţa Mihai Viteazul (azi Parcul 1 Decembrie), pentru pavarea unor străzi şi amenajarea de trotuare, dar şi pentru construirea unor "clădiri necesare instituţiunilor culturale". Din "numeroasele lucrări" preconizate, s-au realizat doar cele de reparaţii şi modernizări.

2022. Anticipând fondurile europene

Creditarea este şi azi un mijloc de finanţare rapid şi relativ uşor pentru Oradea. Cel mai recent împrumut contractat de Primărie se ridică la 40,4 milioane euro, bani ce vin de la Banca Europeană de Investiţii. Perioada de tragere este de doi ani, iar cea de rambursare - 22 de ani. Acesta a fost aprobat de Consiliul Local în noiembrie 2021, iar în martie 2022 a fost semnat contractul pentru 19,5 milioane euro.

Spre deosebire de anii interbelici, acest credit nu va fi folosit pentru acoperirea datoriilor, ci pentru plata unor investiţii din proiecte europene. După efectuarea lor, ele se decontează din bani proveniţi prin programele europene de tipul POR şi PNRR, urmând ca aceste sume să stingă creditul. Între lucrările vizate se numără, în principal, cele de infrastructură de transport, protecţia mediului şi încurajarea turismului.

De exemplu, astfel se asigură finanţarea iniţială a pasajului peste calea ferată din continuarea străzii Meşteşugarilor, achiziţionarea de autobuze noi, modernizarea Parcurilor Libertăţii şi 1 Decembrie, amenajarea drumurilor şi pasajului aferent centrului de transport intermodal, modernizarea iluminatului public şi amenajarea piaţetei de pe strada Independenţei.