"Necrolog" pentru Bodog: Mandatul de ministru al Sănătăţii al lui Florian Bodog, record la scandaluri şi eşecuri

Pe 5 ianuarie 2017, odată cu instalarea primului guvern PSD-ALDE, Florian Bodog devenea al 28-lea ministru al Sănătăţii de după 1989. Îşi încununa astfel o carieră de-a lungul căreia a colecţionat o grămadă de titluri şi funcţii: profesor universitar şi dublu doctor în ştiinţe, chiar dacă suspect de fraudă, senator şi şef al PSD Oradea, prodecan al Facultăţii de Medicină din Oradea, pe care a condus-o şi ca decan, director şi secretar de stat în acelaşi minister.

La fel ca majoritatea predecesorilor, mandatul său n-a durat decât un an, la final neprezentând niciun bilanţ. O face BIHOREANUL, punându-i în balanţă atât reuşitele, cât şi rateurile, nu puţine şi nu mici.

Început cu dreptul

Florian Bodog şi-a început ministeriatul preocupat să aplice proverbialul program de guvernare. La o săptămână după instalare, executivul a adoptat la iniţiativa sa o HG benefică pentru pacienţi, ce facilita accesul la terapiile scumpe prin eliminarea comisiilor de experţi care le aprobă la nivelul Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate.

Până în aprilie, ministrul a obţinut şi o majorare a fondurilor destinate programelor naţionale de sănătate şi a actualizat lista medicamentelor compensate şi gratuite, introducând în această categorie iniţial 13 noi denumiri comune internaţionale, iar în toamnă încă 33. De asemenea, în iulie a propus o HG prin care a crescut de la 700 la 900 lei plafonul de la care pensionarii beneficiau de compensarea cu 90% a preţurilor medicamentelor, iar în noiembrie a anunţat pentru acest an un program pilot pentru depistarea cancerului de sân, care va fi derulat în 4 din cele 8 regiuni de dezvoltare.

Înapoi în anii ’90

Toate cele de mai sus puteau fi semne ale grijii faţă de oameni, dar excesul de populism a dezvelit rapid şi reversul medaliei. Ieftinirea forţată, chiar şi cu 80%, a provocat dispariţia a zeci de medicamente pentru bolnavii cronici pe care producătorii n-au vrut să le dea în pierdere.

În aprilie, deja, nu mai erau medicamente pentru copii cu afecţiuni neuropsihice, pentru tratarea hipertensiunii arteriale şi tulburărilor de ritm cardiac, a bolilor vasculare, respiratorii, gastrice şi chiar oncologice, astfel că românii au început să le caute în străinătate, ca în anii ’90. În octombrie, interpelat despre lipsa medicamentelor pentru copiii cu cancer, Bodog răspundea incredibil jurnaliştilor: "Asta e o întrebare pe care să mi-o adresaţi mie? Eu am auzit de acest subiect de la dvs. pentru prima oară acum".

Tot tardiv, şi tot în octombrie, a reacţionat ministrul şi la dispariţia imunoglobulinei, acuzând problemele de producţie ale firmelor, lansând apoi diverse date la care va rezolva problema, pentru ca în decembrie, când o femeie a murit din acest motiv, să dea vina pe predecesorul tehnocrat, Vlad Voiculescu, pe care îl înlocuise deja de 11 luni. În final, primele doze au fost furnizate spitalelor în decembrie, când a promis alte 2.000 pe ianuarie 2018.

Preţul plătit e, însă, mare: în schimbul livrărilor, Bodog a suspendat taxa de clawback, provocând o gaură de milioane de euro în bugetul CAS, dar şi un precedent, căci alţi producători pot crea artificial crize, pentru a obţine şi ei anularea taxei.

Criză de vaccinuri, confruntată cu... Armata

Cel mai grav deficit a fost cel al vaccinurilor, în special pentru prevenirea rujeolei, oreionului şi rubeolei. În aprilie, Bodog anunţa că a început procedura de achiziţie, în mai spunea că "există stocuri suficiente în toată ţara", iar în iulie încă promitea că "serul se va găsi de săptămâna viitoare". În final, campania de vaccinare a început în august, odată cu distribuirea dozelor în ţară. De altfel, din cauza bâlbelor sale, premierul Mihai Tudose îl ironiza aproape la fiecare şedinţă de Guvern, în timp ce specialiştii vorbeau despre o "epidemie a neglijenţei", care avea să provoace peste 10.000 de îmbolnăviri şi decesul a 38 de copii.

Bodog a demarat greu şi achiziţia vaccinului antigripal. Deşi imunizarea trebuia începută în octombrie, contractul de achiziţie l-a semnat la finalul lui noiembrie, iar distribuirea dozelor a început abia în decembrie. Urmarea? La începutul acestui an sunt înregistrate peste 6.000 îmbolnăviri, iar 17 oameni au murit de gripă.

De altfel, dată fiind incapacitatea Ministerului Sănătăţii de a administra unicul producător de vaccinuri din ţară, în august Guvernul a şi transferat Institutul Cantacuzino la... Apărare.

Sabotat de-ai lui

Medic fiind, Bodog a conştientizat totuşi importanţa vaccinării şi a elaborat o lege pentru a creşte rata de imunizare a populaţiei. Rezultatul este, însă, nul. În august, Guvernul i-a aprobat proiectul care prevedea iniţial amenzi severe pentru părinţii ce refuză vaccinarea copiilor (până la 10.000 lei), dar ulterior acesta a fost golit de conţinut. Varianta trimisă Senatului în octombrie nu-i mai obligă decât să se "informeze" la medicii de familie şi abia dacă refuză "informarea" pot fi audiaţi de "o comisie judeţeană" care să-i amendeze. Evident, inaplicabil.

De fapt, proiectul a fost "îmblânzit" după vrerea şefului PSD Liviu Dragnea, sensibil la campaniile antivacciniştilor. Aliaţii din ALDE l-au discreditat şi ei, Varujan Vosganian acuzând chiar că legea "dezvoltă un sistem de persecuţie", fără a stârni nicio reacţie din partea lui Bodog. De altfel, din toamnă proiectul e blocat la Camera Deputaţilor, care nu dă niciun semn că ar vrea să-l dezbată, prioritare fiind, la fel ca anul trecut, legile justiţiei.

Războaie pierdute, bătălii câştigate

Pentru ceva, însă, tot s-a luptat Bodog, şi anume să preia licitaţia pentru achiziţia de ambulanţe. Deşi a obţinut anularea procedurii începute în 2016 de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, a pierdut până la urmă disputa cu Raed Arafat, în octombrie Guvernul încredinţând achiziţia DSU, care va cumpăra maşini abia din acest an.

O altă ambiţie a ministrului, ca de altfel a întregului Guvern, a fost relocarea de la Londra la Bucureşti, ca urmare a Brexit-ului, a Agenţiei Europene a Medicamentului. Cum "pregătirile" românilor au fost strict propagandistice, în noiembrie relocarea a fost decisă pentru Amsterdam, ceea ce n-a surprins pe nimeni.

Tot în noiembrie, Bodog a girat cel mai scandalos examen de rezidenţiat, în urma căruia 500 de tineri medici care au promovat concursul nu au primit locuri în spitale, şi asta în ţara europeană cu cel mai grav deficit de medici. Motivul bănuit? Imposibilitatea asigurării salariilor lor.

În schimb, orădeanul a populat Ministerul cu clientelă de partid şi personală. În fruntea Corpului de Control l-a pus pe orădeanul Claudiu Hirţea, nepotul fostului şef RAPAS din anii ’90-2000, a angajat-o consilieră pe Anamaria Babău, fiica consilierei judeţene PSD Bihor Stela Babău, a pus subsecretar de stat un crescător de vite din Clejani (judeţul Giurgiu), iar în fruntea unor spitale din Bucureşti, şi nu numai, a plantat o mulţime de alţi favoriţi.

Alba-neagra cu transplantul

O prestaţie lamentabilă a avut Florian Bodog şi în privinţa sistemului de transplant. După ce predecesorul său fusese acuzat de managerul Spitalului Sf. Maria din Bucureşti, Narcis Copcă, de "sabotarea" transplantului de plămâni, deşi de fapt unitatea nu avea nici condiţii şi niciun specialist, în martie Bodog a confirmat situaţia. După două săptămâni, însă, a declarat că spitalul îndeplinea condiţiile de acreditare şi că o echipă de la AKH Viena va instrui chirurgii de aici pentru a face transplant de plămâni, ceea ce nu s-a întâmplat.

Tot în legătură cu sistemul de transplant, Bodog a fost acuzat că a acoperit ilegalităţile urologului Mihai Lucan, fiind dezvăluite chiar şi imagini relevante pentru felul "amical" în care s-a desfăşurat anul trecut o acţiune la Cluj a Corpului de Control condus de Hirţea: cu funcţionarii Ministerului cazaţi la un hotel de cinci stele şi ospătaţi cu băuturi "de protocol". De altfel, BIHOREANUL a demonstrat luna trecută că Bodog cunoştea neregulile încă din 2010, când a făcut parte dintr-o echipă de control trimisă la Agenţia Naţională de Transplant sub ministeriatul lui Cseke Attila. Cu toate acestea, PSD-istul n-a vorbit niciodată despre ele.

Planuri de viitor

Ministrul a pus pe masă câteva realizări de substanţă abia la mijlocul şi la finele mandatului. În iulie a anunţat "deblocarea programului cu Banca Europeană de Investiţii" pentru construirea a trei spitale regionale, iar în noiembrie numărul a crescut la cinci. Atât doar că programul - fapt confirmat chiar de comisarul european Corina Creţu, provenită din PSD - fusese pregătit de predecesorul său, iar cel care îl întârziase a fost Bodog însuşi.

Pe de altă parte, abia în ianuarie 2018, ministrul orădean, aflat "pe ultima sută" a mandatului, anunţa că a "deblocat" şi un acord cu Banca Mondială, contractând achiziţia de CT-uri şi RMN-uri pentru 34 de spitale judeţene, a 5.472 de echipamente pentru secţiile UPU, a 277 de echipamente pentru secţiile ATI şi a unor aparate de radioterapie pentru cinci spitale. Nu şi pentru Centrul Oncologic Oradea, căruia i-a promis al doilea accelerator de particule imediat după instalare, dar acesta se lasă aşteptat.

Poate cea mai expresivă caracterizare a prestaţiei lui Bodog este, în aceste condiţii, cea făcută de preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu: "A fost un an pierdut, în care s-au adâncit foarte mult crizele pe toate palierele sistemului de sănătate. Un an de populism, de promisiuni, de încercare de dialog din partea noastră, dar ministrul s-a limitat doar la asculta". Fără a şi acţiona, aşa cum ar fi trebuit...

CUVÂNT DE ADIO
"Deosebit de onorat"

BIHOREANUL i-a solicitat lui Florian Bodog un dialog despre realizările şi eşecurile sale, însă acesta a refuzat, singurul "bilanţ" prezentându-l săptămâna trecută, în termeni generali, pe propriul blog, într-o postare de pe poziţia de senator PSD, intitulată "Sprijin pentru îndeplinirea programului de guvernare".

În scurtul comentariu, fostul ministru s-a declarat "deosebit de onorat" că a făcut parte din Guvern şi a afirmat că în mandatul său "cea mai mare provocare a fost păstrarea echilibrului între gestionarea problemelor de zi cu zi şi implementarea unei viziuni strategice de dezvoltare şi modernizare a sistemului medical", susţinând că a încercat "tot ce a fost omeneşte posibil pentru a ridica instituţia la nivelul aşteptărilor românilor".

Bodog a arătat că "la o evaluare obiectivă şi fără patimă politică se pot observa câteva progrese notabile", promiţând că "asupra acestora am să revin într-o postare viitoare".

STIMULAT DE BIHOREANUL
Raport pe blog

După solicitarea BIHOREANULUI de a-şi prezenta rezultatele ministeriale, Florian Bodog a postat pe propriul blog un text intitulat "Principalele realizări ale mandatului meu de ministru al Sănătăţii (4 ianuarie 2017 – 29 ianuarie 2018)", în care şi-a enumerat 60 de reuşite, unele reale, altele înşirate de mai multe ori, altele fiind simple propuneri nefinalizate, demersuri începute şi lăsate în diferite stadii, dar şi "realizări" care, în realitate, sunt de-a dreptul eşecuri.

Între realizări, pe care dealtfel le-a reţinut şi analiza BIHOREANULUI, Bodog a enumerat creşterea accesului la tratamente prin desfiinţarea comisiilor de la nivelul CAS, introducerea unor contracte cost-volum-rezultat pentru servicii acordate unor categorii de bolnavi (de hepatită C, oncologici, reumatici şi cardiaci), alocarea de fonduri pentru reabilitarea unor spitale (Braşov, Hunedoara, Moroieni, Roşiorii de Vede), finalizarea unor lucrări începute şi derulate în mandatele predecesorilor, demararea unui program pentru achiziţia de echipamente (ATI, UPU, CT, RMN) etc.

O altă categorie de "reuşite" ale fostului ministru sunt simple proceduri administrative pentru proiecte aflate în stadii incipiente (transferuri de teren pentru construirea de spitale regionale, unificarea unor spitale din Bucureşti, lansarea în dezbatere publică a unor propuneri), simple îndepliniri ale unor obligaţii legale aferente fişei postului (achiziţii de vaccinuri, gestionarea crizei de imunoglobulină, negocieri cu sindicate, elaborarea proiectului de lege a vaccinării, a celui pentru legea transplantului) şamd.

Bodog şi-a trecut la "realizări" şi rateuri (încredinţarea de către Guvern a achiziţiei de ambulanţe către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă), ori simple formalităţi pregătitoare ale unor proiecte ("pregătirea pentru semnare" a unor contracte de achiziţii, lansarea unor proceduri de achiziţii), iar pe altele le-a contabilizat de mai multe ori (deblocarea acordului de finanţare cu Banca Mondială, dotarea secţiilor ATI şi UPU).

În finalul postării, referindu-se la spitalele din Oradea, Bodog a precizat că Ministerul Sănătăţii a alocat anul trecut peste 1 milion lei pentru achiziţia de aparatură Spitalului Judeţean, căruia şi pe 2018 i-au fost alocate în acelaşi scop alte 5 milioane lei, că Centrul Oncologic din Oradea va beneficia prin programul Băncii Mondiale de un nou accelerator linear de particule în valoare de peste 1 milion euro, şi că secţia pentru copii din Băile 1 Mai a Spitalului de Recuperare Neurologică va avea un nou amplasament.

Postarea fostului ministru poate fi citită aici.