"Legile lui Putin". Organizații civice din România protestează împotriva unei legi periculoase pentru libertatea de exprimare și libertatea presei

Mai multe organizații civice din România au lansat, joi, un protest împotriva unei legi votate luni de Parlament, ce „poate fi îndreptată oricând, şi foarte uşor, împotriva dreptului la libera exprimare şi a libertăţii presei” și „ne apropie de dictatura lui Putin”.

Concret, este vorba despre un proiect de lege votat de Camera Deputaților ca for decizional, care incriminează instigarea la ură împotriva unei persoane sau a unui grup pe motiv de apartenență politică.

Inițial, proiectul avea ca scop punerea în acord a Codului Penal cu o directivă privind discriminarea pe criterii etnice, de rasă, sex ș.a., însă un amendament introdus în Senat incriminează și delictul de opinie pe motiv de apartenență politică și prevede pedeapsa cu închisoarea până la 3 ani.

Legea a stârnit îngrijorarea societății civile privind pericolele la adresa libertății de exprimare, specialiștii atrăgând atenția că modificările pot deschide calea către abuzuri.

„Practic, orice critică mai substanțială pe care un cetățean obișnuit sau un jurnalist o va aduce unui politician sau unui partid politic va putea fi considerată infracțiune și pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”, a spus USR-istul Mihai Badea, pentru G4Media.

USR și PSD și-au pasat reciproc vina pentru acest document. 

De altfel, USR a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională în legătură cu aceasta, iar PMP a cerut președintelui să nu o promulge.

Vezi mai jos comunicatul de presă:

Comunicat de presă

Constatăm cu îngrijorare că, într-o perioadă de criză profundă la nivel mondial, în care întreaga lume priveşte cu spaimă spre acest nou asalt al dictaturii asupra lumii libere, în loc să întărească sistemul democratic, politicienii noştri emit legi care pun din nou în pericol înseşi fundamentele unei societăţi libere şi democratice în România.

Sub pretextul implementării unei decizii-cadru europene în legislaţia naţională, prin recentul proiect de lege votat în Camera Deputaţilor, decizională în acest caz, politicienii români nu fac decât să incrimineze delictul de opinie.

Amendamentul privind pedepsirea discriminării pe criterii de apartenenţă politică, care vine să modifice articolul de lege din Codul penal, redeschide o Cutie a Pandorei, dând cale liberă unor interpretări abuzive şi contrare dreptului fundamental la libera exprimare, prin care o critică substanţială adusă unui politician sau partid politic, inclusiv de către mass-media, ar putea fi considerată infracţiune.

Decizia cadru 2008/913/JAI a Consiliului Europei face referire foarte clară la xenofobie si rasism, iar categoriile de persoane sunt precis enumerate, fiind definite pe criterii de "rasă, culoare, religie, descendenţă sau origine naţională sau etnică", şi nicidecum pe criteriul apartenenţei la un partid politic.

În noiembrie 2021, Senatul României a adăugat, pe lângă cele preluate din decizia JAI, noi criterii: opinia sau apartenenţa politică, averea, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA. Camera Deputatilor, camera decizională, a votat forma Senatului iar legea urmează să fie trimisă la Preşedinţie. Legea va trebui să aştepte o decizie a Curţii Constituţionale, dacă aceasta va fi atacată înainte de promulgare.

Politicienii nu sunt şi nu pot fi asimilaţi drept o prezumtivă categorie discriminată.

În consecinţă, cerem aplicarea şi implementarea corectă a Deciziei cadru 2008/913/JAI a Consiliului Europei în Codul penal, în spiritul ei, şi anume cu privire la incitarea la ură şi violenţă împotriva grupurilor discriminate aşa cum sunt identificate, şi nicidecum pe criteriul apartenenţei la un partid politic. În felul în care e formulat acum, articolul de lege deturnează de fapt sensul şi spiritul deciziei cadru europene de combatare a antisemitismului si rasismului şi oferă o armă politicienilor, ce poate fi îndreptată oricând, şi foarte uşor, împotriva dreptului la libera exprimare şi a libertăţii presei.

Prin urmare, considerăm imperios necesară găsirea unei soluţii legislative de anulare de îndată a efectelor nefaste pe care forma actuală a proiectului de lege le poate produce.

Cu o Justiţie deja şubrezită, România nu îşi poate permite să intimideze şi să descurajeze jurnalismul critic, punând în mâinile reprezentanţilor clasei politice încă un instrument de control, prin lege, al presei şi de reprimare a oricărei opinii critice la adresa sa.

Fundaţia Freedom House România

Sindicatul Unit al Salariaţilor - Radio România, primvicepreşedinte Nicolae Lev Iulia

Societatea Timişoara

Asociaţia Ziariştilor Independenţi România AZIR/AEJ - Secţia Română a Asociaţiei Europene a Jurnaliştilor

Progress Foundation

Grupul pentru Dialog Social

Geeks for Democracy