Eduard Florea, city-managerul Oradiei: Datoria publică este de 320 de euro pe cap de locuitor

Dacă aţi plătit măcar un leu în visteria oraşului, acesta a trecut prin mâna lui. Angajat în Primărie din 1998, directorul economic Eduard Florea şi-a început cariera ca simplu inspector.

"Eu nu sunt orădean, am venit din sud, puteam să termin facultatea şi să plec, dar am avut şansa de a-l cunoaşte pe Marcel Boloş, fostul director al DMPFI, care mi-a fost profesor, şi mi-a oferit un loc de muncă", povesteşte directorul.

Florea vrea acum să aplice aceeaşi metodă pentru a ţine tinerii în Oradea. "Va trebui să ajutăm studenţii să îşi găsească de lucru încă din facultate", spune cel care de luna următoare va fi primul city-manager din istoria Oradiei. Cu sprijinul direct al primarului Ilie Bolojan, care a spus de la bun început că altul mai bun n-ar fi avut cum să găsească...

Datoria fiecărui orădean - 320 euro

- Sunteţi de ani de zile şeful vistieriei oraşului. Cum stă Oradea cu banii, comparativ cu alte oraşe?

- Oradea este între primele 10 oraşe din ţară după numărul de locuitori şi buget. În ultimii ani s-au redus cheltuielile administrative, inclusiv cele de personal, cu circa 25% faţă de 2008, iar prin organizarea de licitaţii transparente au scăzut costurile lucrărilor cu 30%-40%. Dacă Oradea ar fi o familie, ar fi una care reuşeşte să se gospodărească fără a se îndatora excesiv.

- Care este gradul de îndatorare a oraşului, cum evoluează şi la cât se ridică datoria publică pe cap de locuitor?

- Anul trecut a fost primul de după Revoluţie în care am reuşit să restituim mai mult decât ne-am împrumutat. Ca valoare, soldul datoriilor s-a redus cu mai bine de 2,5 milioane euro, de la 65,5 milioane euro la finele lui 2012 la 62,9 milioane euro în decembrie 2013. Asta înseamnă că datoria publică este de 320 de euro pe cap de locuitor. Atâta ar trebui să plătim fiecare dacă am vrea să lichidăm toate creditele la zi.

Împrumuturi doar pentru dezvoltare

- Mai poate face Oradea împrumuturi? Pentru ce fel de proiecte ar trebui să mai ia credite?

 - Având în vedere gradul de îndatorare, Oradea poate lua împrumuturi fără probleme. Strategia de accesare a creditelor prevede însă strict cofinanţarea proiectelor europene. În momentul de faţă avem două linii de credit din care putem face trageri. Ambele vor fi folosite la asigurarea cotelor de cofinanţare şi la asigurarea unei rezerve pentru plata proiectelor până la decontarea de către finanţatorul european.

 - Dacă ar trebui să definiţi Oradea într-o singură cifră, care ar fi aceasta?

- 120 milioane lei. Atâta este impozitul pe venit global estimat pentru 2014, sumă mai mare cu 10 milioane lei decât anul trecut. IVG-ul reprezintă 50% din veniturile proprii şi vorbeşte despre dezvoltarea economică a oraşului, reflectând nivelul fondului de salarii aferent forţei de muncă locale.

- Ce măsuri se pot lua pentru creşterea veniturilor fără a majora însă impozitele şi taxele locale? Până unde vor mai creşte birurile?

 - În ultimii ani impozitele au crescut doar proporţional cu rata inflaţiei. Tendinţa a fost de a taxa serviciile prestate de municipiu în detrimentul impozitării. E mai decent să încasezi o taxă ca plată a unui serviciu decât să colectezi un impozit în schimbul unei chitanţe.

Orădenii, buni-platnici

- Experimentul pentru lărgirea bazei de impozitare prin reîncadrarea terenurilor agricole intravilane la categoria curţi-construcţii, impozitată mai consistent, s-a lăsat cu sute de contestaţii şi debite neîncasate de zeci de mii de lei. Vă asumaţi acest eşec?

 - Nu i-aş zice experiment. A fost o măsură menită să corecteze o situaţie anormală, în care proporţia terenurilor agricole o depăşea pe cea a terenurilor pentru construcţii, precum şi neconcordanţa informaţiilor deţinute de Direcţia Tehnică, Registrul Agricol şi Urbanism. Nu a fost un eşec. Numărul mare de contestaţii s-a datorat faptului că anul trecut am făcut această verificare pe două acte normative, lucru care a provocat în rândul contribuabililor o agitaţie în faza de depunere a actelor doveditoare. Dar statutul unui teren nu e bătut în cuie...

- Sunt orădenii buni-platnici care se înghesuie la ghişeele de plată încă de la începutul anului sau au ajuns la fundul sacului? Sunt executările silite o soluţie pentru recuperarea debitelor?

- Cei care au fost buni-platnici şi-au păstrat acest obicei. Pentru cele 90.000 de clădiri din oraş 55.000 de proprietari îşi plătesc integral impozitele încă de la prima dată de scadenţă. Majorarea bonificaţiei pentru plata integrală a impozitului de la 8% la 10% determină tot mai mulţi orădeni să-şi achite obligaţiile de la începutul anului.

Executarea silită a celor care nu se încadrează în termenele de plată este un rău necesar. În luna octombrie a fiecărui an, după expirarea celui de-al doilea termen de plată, toate debitele peste 15 lei sunt trecute la executare silită. Funcţionarii ies în teren, discută cu datornicii şi fac eşalonări la plată, fapt pentru care numărul restanţierilor este în scădere. La 130.000 de contribuabili avem cam 20.000 de restanţieri, majoritatea cetăţeni care au trecut prin Oradea lăsând în urmă amenzi neplătite...

"Amenda CET nu se va răsfrânge asupra oraşului"

- Luna trecută Electrocentrale a primit o amendă de 33 milioane euro pentru că nu a depus la timp certificatele de dioxid de carbon aferente anului 2012. De unde va plăti oraşul această sumă?

- Amenda CET-ului nu se poate răsfrânge asupra oraşului. Juridic, Electrocentrale este singura răspunzătoare de neîndeplinirea acestei cerinţe. Municipiul este doar acţionar. Eu cred că, fiind o situaţie generată înainte de înregistrarea insolvenţei Electrocentrale, această sumă va intra la masa credală, deci nu poate fi plătită de cetăţean.

- În 2009 aţi concurat de unul singur pentru funcţia de director economic al Primăriei, iar acum două săptămâni aţi fost, de asemenea, singurul candidat pentru funcţia de city-manager. Nu v-aţi săturat să evoluaţi fără concurenţă?

- Lipsa concurenţei nu depinde de mine. Concursul pentru postul de director economic a fost promovat potrivit legii, iar dacă la concursul pentru funcţia de city-manager nu s-a făcut mai multă publicitate acest lucru a fost sancţionat de presă. Nu cred, însă, că asta a fost problema. Funcţia de city-manager poate fi adoptată sub varianta de funcţionar public cu tot ce decurge de aici sau pe bază de contract de management, limitat la durata mandatului primarului. Unele persoane se poate să fi văzut în durata limitată şi în legătura directă cu primarul un inconvenient.

"Filip nu avea încredere în oameni"

- City-managerul este prin definiţie "omul primarului". Sunteţi omul lui Ilie Bolojan? Cum e să lucrezi cu un şef ca Bolojan?

- Să lucrezi cu Bolojan este uşor pentru că îţi lasă libertate de decizie, fireşte cu răspunderile aferente, şi greu deoarece dacă nu te achiţi de sarcini rişti să intri sub controlul lui. În schimb, Petru Filip avea două agende: una din care dădea sarcini şi alta în care nota răspunsurile. Nu avea încredere în oameni, dorea să conducă tot, ceea ce - dacă erai un om comod - era un avantaj, pentru că decizia aparţinea primarului. Groza a fost primar o scurtă perioadă, într-o perioadă agitată de campanie electrorală, deci nu am lucrat foarte mult împreună. Încercând să ia cea mai bună soluţie, era uneori indecis, nehotărâre pe care ţi-o transmitea şi ţie ...

- Există zvonuri că v-aţi înscris în PNL. Vizaţi o carieră politică sau vă păstraţi tehnocrat? Este postul pe care îl veţi ocupa o trambulină pentru o eventuală candidatură de primar, aşa cum se zvoneşte?

- Nu neg că m-am înscris în PNL. A fost o alegere personală. Din respect faţă de domnul primar Ilie Bolojan, am ales să îi fiu alături şi să îl sprijin în acţiunile sale. Nu am, însă, în vedere o carieră politică, şi cu atât mai puţin o candidatură de primar.

- Ce înseamnă city-manager? Ce atribuţiuni veţi avea şi cum le veţi îndeplini?

- Termenul de city-manager, adoptat din sistemul anglo-saxon, defineşte o interfaţă între primar şi departamentele subordonate. În cazul de faţă, realităţile momentului impun existenţa unei persoane care să promoveze oraşul. Mă voi ocupa de implementarea proiectelor europene astfel încât să le închidem pe toate până în decembrie 2015, fiindcă altfel va trebui să le finanţăm din bugetul local. O altă direcţie e legată de implementarea unei scheme care să stimuleze angajatorii orădeni, oferindu-le o reducere de 100 lei din impozitul pe proprietate pentru fiecare angajat. Apoi mi-aş dori să închiriez o sală de prezentări în Cluj şi să le demonstrez firmelor invitate avantajele Oradiei. Dacă Emerson a venit aici dinspre Cluj, vor veni şi alţii! Apoi, mai este proiectul "Oradea - oraş metropolitan", care va intra din iunie în dezbatere publică. Până acum, la invitaţia lansată localităţilor vecine au răspuns doar Biharia şi Borşul, care au spus că nu vor să facă parte din Oradea. Ceilalţi, inclusiv Sânmartin, nu au răspuns defel. În acest proiect stă şansa de dezvoltare a oraşului, căci Oradea şi-a epuizat rezerva de terenuri pe care ar putea atrage investitori. E şansa comunelor limitrofe să le ofere. Altfel promovezi un teren din Oradea, şi altfel unul dintr-o comună. Este apoi brandul turistic. Oradea înseamnă Băile Felix, după cum şi Băile Felix înseamnă Oradea. Dacă întrebi în ţară, nimeni nu ştie de Sânmartin. Mult mai uşor promovezi cele două localităţi sub un brand comun, cu oferte comune.

"Am avut creştere de 8%!"

- Mai are Oradea vreo şansă în competiţia cu municipii precum Cluj şi Timişoara sau se pregăteşte să devină un fel de Aleşd mai mare? Ce măsuri trebuie luate?

- În ultimul an, încasările la buget din Impozitul pe Venitul Global, un indicator al dezvoltării locale, au avut în Oradea un ritm de creştere mai mare decât în Cluj şi Timişoara. Noi am avut o creştere de 8%, ei de 4%-5%. Este un trend care trebuie păstrat. Infrastructura - unde am făcut paşi importanţi - şi forţa de muncă sunt primele lucruri pe care le caută un investitor. Am început deja colaborarea cu şcoala profesională Eurobusiness şi cu Inspectoratul Şcolar pentru a pregăti tineri în domenii cerute de agenţii economici.

- Oradea este mai scumpă, mai aglomerată şi mai poluată decât oricare dintre localităţile limitrofe. De ce ar vrea locuitorii acestora să devină orădeni?

- Toate marile oraşe s-au dezvoltat prin încorporarea localităţilor vecine. Acestea nu sunt argumente că Oradea este mai scumpă, mai aglomerată şi mai poluată. Mai scumpă poate fi doar în privinţa impozitelor, iar aici putem găsi o soluţie să nu crească imediat. Mai aglomerată şi mai poluată? Toate măsurile pe care le-am luat în oraş vizează decongestionarea circulaţiei!