Despărţiţi, dar împreună: Ce gândesc cu adevărat maghiarii din Bihor, în cine au încredere și cum vorbesc limba română?

Trebuie să cunoască maghiarii din Bihor limba română? E o ruşine ca un politician maghiar din România să vorbească stâlcit limba oficială? Se îndreaptă într-o direcţie bună Oradea şi Bihorul? Care sunt instituţiile în care maghiarii bihoreni au încredere?

Sunt câteva dintre întrebările la care aproape 1.000 de bihoreni de etnie maghiară au fost chemaţi să răspundă într-un amplu studiu sociologic realizat de cercetătorii Institutului Bálványos, specializat pe cercetare sociologică şi politici publice. Rezultatele, scoase la lumină de BIHOREANUL pentru publicul românesc, sunt surprinzătoare...

Sondaj în etape

"Utilizarea limbii materne şi viaţa publică din Oradea şi Bihor", aşa se numeşte studiul realizat de cercetătorii Institutului Bálványos şi derulat în două etape, februarie - martie respective iulie - august, în acest an. Scopul lui a fost de a cunoaşte mai bine felul în care maghiarii folosesc limba maternă, acasă şi în comunitate, dar şi cum percep atitudinea românilor faţă de ei, cât de satisfăcuţi sunt de dezvoltarea judeţului şi a municipiului Oradea, de activitatea şefilor de instituţii, de diverse politici publice locale.

La sondaj au participat 935 de bihoreni de etnie maghiară, din toate categoriile sociale, din care 494 de persoane din Oradea, 160 din alte oraşe, 224 din satele majoritar maghiare şi 57 din satele în care comunitatea maghiară este în minoritate, fapt ce îl face relevant.

Oradea, mai "tare" decât Debreţinul

Sondajul arată că 76% dintre maghiari, în special tinerii, sunt mulţumiţi de direcţia pe care a luat-o Oradea în ultimii ani, însă procentul este mult mai mic, de doar 44% în cazul felului în care a evoluat judeţul (condus, totuşi, de o coaliţie UDMR-PSD). Mai mult, 74% dintre respondenţi consideră că Oradea este mai bine dezvoltată decât Satu Mare, 60% sunt de părere că a întrecut Clujul, iar 52% că este "peste" Debreţin.

În ceea ce priveşte încrederea în instituţii, este semnificativ mai mare în cele locale (biserici, presa maghiară, administraţia locală) decât în instituţiile naţionale. În judeţ, Eparhia reformată de pe lângă Piatra Craiului este instituţia în care maghiarii au cel mai înalt nivel de încredere (74%), urmată de singurul cotidian de limbă maghiară, Bihari Naplo (68%), Consiliul Judeţean (45%) şi Biserica Catolică (42%), cel mai puţin credibile instituţii fiind Preşedinţia României, cu 31%, şi DNA, cu 28%.

Bolojan, mai credibil decât Iohannis

Preşedintele Iohannis şi DNA se află la coada listei şi în Oradea, unde, în schimb, încrederea respondenţilor este relativă şi împărţită între Bihari Naplo (47%), Primărie (45%) şi Consiliul Judeţean (40%).

Interesant este faptul că oamenii nu atribuie acest indice de încredere negativ şefilor celor două instituţii publice locale, deoarece s-au declarat în majoritate mulţumiţi atât de activitatea lui Pásztor Sándor (57%), cât şi a lui Ilie Bolojan (57%), dar şi a consilierului maghiar al primarului,  Zatykó Gyula (59%), cu precizarea că în judeţ, însă, Pásztor a primit un procent mai mare de încredere, 66%.

Maghiarii din Oradea sunt mulţumiţi şi de investiţiile derulate de administraţia locală: de construcţia noilor poduri (85%), a pasajului subteran de pe Bulevardul Magheru (66%), de renovarea monumentelor istorice (61%), chiar dacă mai puţini privesc cu ochi buni reabilitarea prelungită a Pieţei Ferdinand (51%) şi mult mai puţini suprataxarea imobilelor aflate în paragină (33%).

Cei din Oradea sunt aproape pe deplin de acord că maghiarii ar trebui să aibă un cuvânt important de spus în administraţia oraşului: majoritatea covârşitoare a respondenţilor au fost de acord asupra necesităţii prezenţei consilierilor maghiari în Consiliul Local (93%) şi, de asemenea, asupra importanţei de a avea un viceprimar maghiar (85%), dar şi un consilier pe problemele minorităţilor pe lângă edilul municipiului (86%).

Limba maternă, în familie

Sondajul mai arată că 91% dintre maghiarii din judeţ vorbesc acasă exclusiv în limba maternă, iar majoritatea o folosesc în discuţiile cu prietenii, vecinii şi preferă să participe la evenimentele culturale în limba maternă. În Oradea, situaţia este mai nuanţată. Doar 86% dintre ei au declarat că vorbesc exclusiv în maghiară acasă, iar 83% au susţinut că discuţiile cu vecinii se poartă şi în maghiară, şi în română.

În situaţii oficiale, respondenţii au declarat că vorbesc româneşte, iar asta pentru că le este mai uşor ori nu găsesc interlocutor vorbitor de maghiară. În localităţile din judeţ, corespondenţa oficială, discuţiile cu medicii specialişti ori cu funcţionarii primăriilor se realizează într-un procent de 80% în limba română (85% în Oradea). Chiar şi la cumpărături, au arătat ei, le este mai uşor să vorbească în româneşte, nu de alta, dar e un efort inutil să caute comercianţi de etnie maghiară şi, oricum, mai mult de jumătate (55%) nu sunt convinşi că aceştia i-ar trata mai bine decât românii.

Interesant este şi faptul că participanţii la studiu nu consideră esenţial să lucreze doar între maghiari: doar 41% dintre respondenţi ar fi dispuşi să lucreze printre ai lor, dacă veniturile ar fi mai mici, în timp ce în Oradea acest procent este de 34%. Pe de altă parte, 34% dintre maghiarii din judeţ şi 38% dintre orădeni au respins categoric ideea de a pierde bani doar pentru a munci într-un mediu exclusiv maghiar.

A fi maghiar, un avantaj

Deşi susţin că au limitări în utilizarea limbii materne, peste 50% dintre respondenţi consideră că a fi maghiar, în Bihor, este un avantaj, iar 98% dintre ei susţin că este important să vorbească şi să cunoască limba maternă. Cum e şi firesc, 94% vor ca şi copiii lor să înveţe limba maghiară, 87% asociază identitatea maghiară cu cunoaşterea limbii, însă 76% nu i-ar condamna pe cei care nu se exprimă corect.

De altfel, procentul celor care şi-au finalizat studiile în limba maghiară este mare: 79% dintre maghiarii din judeţ au studiat în limba maternă în clasele primare, în timp ce în Oradea procentul este de 69%. În cazul liceului, procentele sunt aproximativ egale, în judeţ şi municipiu - aproximativ 50%, în vreme ce o treime din maghiarii bihoreni şi orădeni cu studii superioare au urmat facultăţi în limba maternă.

Româna, obligatorie în... politică

Deşi marea majoritate a respondenţilor (peste 70%) consideră că ungurii din România ar trebui să înveţe limba română, doar 37-38% consideră că este mai dificil să obţii un loc de muncă fără cunoştinţe de limba română, iar 35% consideră că este nepoliticos să vorbeşti în limba maghiară într-un anturaj mixt, româno-maghiar.

Pe de altă parte, tot o minoritate - 39% dintre maghiarii din judeţ, 31% din Oradea - cred că românii sunt ostili faţă de conaţionalii lor care nu le vorbesc limba, procentul fiind mai scăzut printre respondenţii care vorbesc limba română ori au urmat o şcoală românească.

Majoritatea maghiarilor din Bihor (58% în judeţ, 63% în Oradea) sunt mândri când un politician maghiar vorbeşte limba română la nivel nativ, ori cu accent, dar bine. Cu politicienii care comunică greu în limba oficială, maghiarii orădeni sunt puţin toleranţi, 37% dintre ei declarându-se chiar ruşinaţi (procentul fiind de 47% în cazul celor cu studii superioare).

În judeţ, însă, printre oamenii simpli, acest aspect este mai puţin important, dominante fiind compasiunea sau admiraţia pentru curajul politicienilor de a se exprima, totuşi, oricum ar fi, în limba comunităţii majoritare. Până la urmă, contează mai mult că-s "de-ai lor", că îi reprezintă şi le apără drepturile...

EI CU EI
Românii, mai mult printre prieteni

Rezultatele studiului conduc spre concluzia că, în judeţul Bihor, comunitatea maghiară este oarecum separată de cea a românilor. Deşi acest lucru nu este surprinzător în aşezările cu o populaţie predominant maghiară, este valabil însă şi pentru Oradea: 64% din maghiarii din judeţ au declarat că nu au rude de naţionalitate română în familia extinsă, în cazul maghiarilor din Oradea această proporţie fiind de 58%.

În Oradea, doar 8% dintre respondenţi au spus că au o rudă de naţionalitate română în familia imediată (părinte, soţ) şi 11% au declarat că au naţionalitate română în cercul familial mai larg (văr, cumnat, cumnată). Cât despre prieteni, 60% dintre respondenţii din Bihor (55% în cazul Oradiei) au declarat că cercul lor de prieteni e format mai mult din maghiari, iar 37% (41% în Oradea) au grup mixt de prieteni.

De notat că maghiarii preferă să păstreze distanţa inclusiv la evenimentele culturale, căci numărul celor care participă la manifestări în limba română este foarte mic, doar 4% în judeţ şi 6% în Oradea.